• reprezentanții Inspectoratului de Mediu au atras atenția asupra spațiului verde tot mai scăzut din municipiul reședință de județ • deși ar trebui să benefiecieze de 17 metri pătrați de spațiu verde, fiecărui băcăuan îi revin doar nouă metri pătrați
Municipiul Bacău a devenit un oraș al betoanelor. Afirmația aparține specialiștilor de mediu, care ieri au tras un serios semnal de alarmă asupra gravității distrugerii în fiecare zi a oazelor de verdeață existente în municipiu. Subiectul a ținut capul de afiș al ședinței Comisiei de Dialog Social, organizată ieri, la Prefectură, iar specialiștii în domeniu le-au cerut șefilor județului să facă ceva pentru a stopa acest fenomen.
Subiectul a fost adus în discuție de Olga Axinte, care a reprezentat Inspectoratul de Protecția Mediului (IPM) din Bacău. Ea a afirmat din capul locului că nu dorește să prezinte niște statistici sterile despre amenzile date și cîți agenți economici a sancționat instituția și a preferat să vorbească despre o problemă spinoasă, care ar trebui să preocupe în egală măsură fiecare cetățean, dar și autoritățile: lipsa spațiului verde. „Eu știu că în orașul Bacău există tendința de extindere, însă problema spațiului verde nu trebuie scăpată din vedere”, a punctat Olga Axinte.
Ea a explicat că, după relieful existent la noi și numărul populației, fiecărui cetățean ar trebui să-i revină cîte 17 metri pătrați de spațiu verde. Statisticile demonstrează însă că un băcăuan are parte de doar nouă metri pătrați de verdeață. Situația devine și mai alarmantă, dacă luăm în calcul că în cele 158 de hectare de spațiu verde din municipiu au fost incluse cimitirele din oraș și terenurile agricole. Cum e greu de crezut că cineva care vrea să respire aer curat își ia pătura și se duce în cimitir sau iese la marginea orașului și se așează pe un teren arat, înseamnă că, în realitate, fiecare băcăuan are mai puțin de nouă metri pătrați de spațiu verde. Adică nu ajungem nici măcar la jumătate din suprafața impusă de normativele europene.
Pînă unde mergem cu construcțiile?
Discuția a pornit de la premisa normală că Bacăul nu mai poate rămîne orășelul de altădată, că trebuie să se extindă, dar că totul trebuie făcut cu atenție, pentru a nu ne trezi mai tîrziu că peste tot pe unde întoarcem capul vom vedea doar pereți de beton. Iar ceața chimică, atît de cunoscutul smog, ne va provoca serioase afecțiuni respiratorii.
Toată lumea știe că în ultimii ani a existat tendința de a se construi cît mai mult, ca Bacăul să devină un oraș modern. Lucru firesc, de altfel. Numai că multe dintre noile imobile, indiferent că a fost vorba despre vile sau spații comerciale, s-au ridicat pe spațiul verde. Cel mai bun exemplu, și cel mai recent, este Clinica medicală de la Tic Tac, care s-a construit pe dealul din imediata apropiere a Orășelului Copiilor și copacii de pe acea porțiune au fost tăiați. Un alt spațiu verde semnificativ ca întindere, care va fi ras cît de curînd, este cel din apropierea stadionului municipal. Terenul este acum în proprietatea omului de afaceri Dorinel Umbrărescu, care și-a exprimat intenția de a construi aici o stație de benzină și o spălătorie auto. Deja putem vorbi despre o altă oază de verdeață, care dispare chiar din centrul Bacăului. La fel cum s-a întîmplat și în fața Hotelului Moldova, unde betonul unei parcări a luat locul florilor. Un potențial parc, spațiul verde din apropierea Catedralei Domnului va avea în curînd o altă destinație, pentu că municipalitatea intenționează ca în această locație să ridice o nouă clădire a primăriei.
Am enumerat doar cîteva cazuri foarte recente în care suprafețe de teren numai bune pentru o clipă de răgaz la umbră sînt inundate de metal, sticlă și beton. Există însă și probleme mai vechi, care ne ajung din urmă. În foarte multe zone ale orașului s-au construit mii de apartamente cu mult înainte de ’89. Blocurile sînt unele lîngă altele, cu spații foarte mici între ele. Chiar dacă între aceste clădiri au fost cîndva spații verzi, astăzi multe au devenit parcări. Oamenii și-au luat mașini, n-au avut unde să le parcheze și-așa au dispărut și puținele locuri de joacă pentru copii. Gardurile verzi au fost secerate de foarfeca locatarilor, puținii copaci, de drujbe nemiloase. Străzi precum 22 Decembrie, toată zona Bicaz, zona Carpați și Alecu Russo sînt ticsite de blocuri. Găsești o grădină cu greu, iar copacii sînt și ei o raritate. Peste tot, numai betoane. Așa au dorit comuniștii atunci, să ridice numai locuințe. Problema a căzut însă pe umerii actualei administrații locale și ea nu mai poate fi ocolită la nesfîrșit.
Problema cea mai gravă este la Bacău
Olga Axinte a recunoscut că cele mai mari probleme din punctul de vedere al lipsei spațiului verde există la Bacău. Ea a afirmat că orașele mici din județ – Moinești, Comănești, Dărmănești, Tîrgu Ocna, Slănic Moldova și Buhuși – au o suprafață suficientă de zonă verde pentru fiecare locuitor, iar unele dintre ele au păduri în imediata vecinătate. În ce privește orașul Onești, singura problemă ar fi că spațiul verde, deși suficient de mare, este distribuit inechitabil. O altă problemă mai există la Tîrgu Ocna, unde Parcul „Măgura” se află într-o stare jalnică și necesită o reconstrucție ecologică. Cît privește Bacăul, aici spațiul verde este total insuficient, ba, mai mult, este și inechitabil împărțit.
„Sînt cartiere unde spațiul verde dintre blocuri nu a fost ocupat, dar nici nu este amenajat. Sau, dacă este amenajat, sînt parcate acolo mașini, și iar nu este bine. Propunerea mea către Consiliul Județean este să se emită o hotărîre pentru responsabilizarea asociațiilor de locatari. Reprezentanții acestora îi cunosc cel mai bine pe locatari și pot discuta cu ei să facă ceva, pentru ca spațiile verzi să fie salvate”, a afirmat Olga Axinte. O măsură necesarăîntr-un oraș și așa poluat, cum este Bacăul. Să nu uităm nici o clipă că poluarea de la Sofgrt, poluarea fonică a avioanelor, calitatea îndoielnică a apei potabile sînt tot atîtea motive de agresiune asupra organismului nostru, care va ceda mai curînd decît ar trebui. „Suprafețele verzi se tot reduc pentru că se tot construiește. Am fost săptămînile trecute la Iași și Botoșani și este altceva, este foarte multă verdeață. Priveliștea de bază la noi sînt ziduri, betoane”, a atras atenția reprezentantul IPM Bacău.
Referitor la cererea Olgăi Axinte, Dumitru Brăneanu, vicepreședintele Consiliului Județean, a explicat că o hotărîre de acest gen poate fi dată, însă nimeni nu poate garanta pentru finalitatea ei. El a explicat că degeaba există o hotărîre, dacă oamenii nu își schimbă mentalitatea. Brăneanu a continuat spunînd că oamenii trebuie să devină conștienți că, dacă vor să facă ceva bun, trebuie să facă din proprie inițiativă. „Cîți metri pătrați de verdeață are un cetățean din Uniunea Europeană?”, a întrebat vicepreședintele Brăneanu. După ce a aflat răspunsul și a constatat că noi, băcăuanii, sîntem abia la jumătate, Brăneanu nu a mai spus nimic. „Sîntem la jumătate”, a spus cineva din sală, moment în care a intervenit doctorița Antoaneta Dobreanu, reprezentantul DSP: „Cum jumătate, sîntem la un sfert, că au băgat și cimitirele și terenul agricol”, a constat ea indignată. În acel moment, în sală s-a produs un murmur general, a nemulțumire față de situația existentă, însă totul s-a stins la fel de repede.
Se taie copaci, dar se plantează alți arbuști în loc?
Discuția s-a îndreptat apoi spre responsabilitățile pe care le au reprezentanții Inspectoratului Pentru Protecția Mediului, dar mai ales Primăria din Bacău. Și asta pentru că unii dintre reprezentanții instituțiilor publice prezenți la ședința Comisiei de Dialog Social s-au interesat dacă cineva din oraș verifică cîți copaci se taie, dar mai ales de unde, și dacă în locul acestora se mai plantează puieți. „O să punem un brad din plastic pentru fiecare”, a afirmat Augustin bejan, reprezentantul Cartelului ALFA. O explicație a venit imediat din partea Olgăi Axinte, care a afirmat că persoanele care taie un copac au obligație prin lege să planteze doi în loc. Ea a adăugat că IPM este instituția care dă avizul pentru tăierea copacilor, dar că, dacă zonele de unde se taie aparțin domeniului public, cea care trebuie să urmărească ca în loc să fie plantați arbuști este primăria.
Iulian Movilă, inspector șef al IPM Bacău, spune că ar exista o variantă: dacă în oraș nu mai poate exista spațiu verde, din cauza modernizării, acestea trebuie neapărat înlocuite cu „plămîni ai orașelor”, adică suprafețe de tern împădurite, de la marginea localității.
Reprezentanții municipalității nu se arată îngrijorați de semnalul de alarm tras de specialiștii în mediu. „Nu cred în veridicitatea raportului întocmit de IPM”, a contestat viceprimarul Dragoș Benea. El susține că fiecare agresiune a primăriei asupra spațiilor verzi din oraș a fost urmată de replantări de pomi și flori, în suprafețe echivalente. Oricît am încercat să aflăm care sînt cifrele exacte, deținute de Primăria Bacău, privind spațiul verde al orașului, am primit doar promisiuni. pe care încă le mai așteptăm să fie onorate. (Eduard ADAM)
Lasă un răspuns