Județul Bacău se numără printre cele mai slabe din România în privința returnării ambalajelor prin Sistemul Garanție-Returnare (SGR), potrivit unei analize publicate de platforma cumstam.ro a Asociației Ecoteca, pe baza rapoartelor oficiale RetuRO pentru perioada ianuarie-mai 2026, citate și de Ministerul Mediului.
Potrivit datelor, în primele 5 luni ale anului băcăuanii au reciclat, în medie, 70 de ambalaje pe cap de locuitor, plasându-se astfel printre cele 5 județe cu cea mai slabă colectare. La polul opus se află Bucureștiul și Ilfovul, cu peste 150 de ambalaje/locuitor, urmate de Timiș, Constanța și Cluj.
Harta realizată de Ecoteca arată că întreaga regiune Nord-Est se află sub media națională. La nivel național, sistemul SGR a ajuns la o rată de colectare de peste 88%, însă performanțele diferă semnificativ de la o regiune la alta.
Profesorul de geografie Cătălin Covăsnianu, autorul unei analize statistice, susține că explicația nu trebuie căutată în lipsa de interes a locuitorilor, ci în modul în care este distribuită infrastructura de colectare: „Cu datele disponibile acum, problema pare mai degrabă una de infrastructură distribuită inegal decât de comportament individual”, concluzionează acesta.
Ruralizarea și lipsa automatelor de returnare
Analiza compară datele RetuRO cu informațiile recensământului din 2021 și arată că județele mai rurale tind să înregistreze și cele mai mici rate de colectare.
Bacăul are o populație rurală importantă, iar în multe comune returnarea ambalajelor se face manual, în magazine mici, fără automate de tip RVM, ceea ce face procesul mai puțin comod decât în orașele unde există supermarketuri și hipermarketuri dotate cu astfel de echipamente.
Potrivit autorului studiului, chiar RetuRO a recunoscut în repetate rânduri că mediul rural reprezintă principala provocare pentru sistem. În acest context, compania a lansat un program-pilot cu automate mobile de colectare, iar printre județele incluse s-a numărat și Bacăul.
Corelația dintre gradul de ruralizare și performanța sistemului este una clară la nivel național. Județele cu populație preponderent urbană și cu rețele comerciale dezvoltate au, în general, rezultate mai bune.
De asemenea, analiza nu a identificat dovezi care să susțină ideea că locuitorii Moldovei ar fi mai puțin preocupați de reciclare decât cei din alte regiuni.
Se inseala dl profesor !!! Educatia este problema !!! Targhetul cerut de UE nu se va atinge decat peste ani de zile daca luam masuri de educatie drastice in scoli pentru a educa generatiile viitoare !!! Doar cu angajamente nu vom creste !!!
Statistica ar trebui sa contina raportul vanzare/returnare. Altfel e doar despre puterea de cumparare sau alegerea indivizilor.
Exact, este vorba mai degrabă despre puterea mai mică de cumpărare din această regiune a României.
Poti schimba numele. Iti dau eu o idee „UN PROST”
Corect, educația este problema! Dar, și infrastructura insuficientă.
Moldova e saraca. Se cumpara mai putin se returneaza mai putin. Sunt la fel de preocupați de reciclare la fel ca ceilalti din alte regiuni…
In mediul rural nu prea sunt echipamente pentru reciclarea SGR.
Sigla SGR a devenit un premiu pentru anumite categorii de cetateni. Noroc cu aceste categorii care rascolesc tomberoanele si ridica cifrele statistice relative la reciclare, in detrimentul vizibil si extrem de deranjant al curateniei, dar acest fapt este fara nicio importanta pentru primar, cetateni, jurnalisti si cine mai are chef sa mai gaseasca un ac in carul cu nereusite al administratiei. [Ar fi fost bine sa fi schimbat culoarea pe zona Moldovei. Devine interpretabila]