Bacăul, orașul vitrinelor goale. Clădiri de milioane de euro și numeroase spații comerciale, scoase la vânzare

Imaginea economică a municipiului Bacău devine tot mai greu de împăcat cu discursurile optimiste despre dezvoltarea orașului. În zona centrală și ultracentrală se înmulțesc spațiile comerciale goale, anunțurile de închiriere și proprietățile scoase la vânzare. Nu mai este vorba doar despre magazine mici, amplasate la parterul blocurilor, ci și despre restaurante, sedii de firme și clădiri întregi de birouri, unele evaluate la milioane de euro.

O simplă căutare pe principalele platforme imobiliare arată dimensiunea fenomenului. Sunt ofertate spații de câteva zeci sau sute de metri pătrați, dar și imobile foarte mari, situate în zone care, în mod normal, ar trebui să fie cele mai atractive pentru investiții.

Printre proprietățile scoase la vânzare se numără o clădire de birouri din zona Tic-Tac, lângă Mc Donald’s, cu o suprafață de aproximativ 1.100 de metri pătrați, pentru care este cerut prețul de 2,8 milioane de euro. Tot în Bacău este ofertată, pentru 1,65 milioane de euro, o clădire de circa 1.680 de metri pătrați, prezentată drept potrivită pentru o clinică, un spital, un centru medical sau chiar bloc de locuințe.

Un alt spațiu ultracentral, cu o suprafață totală anunțată de 1.600 de metri pătrați și parcare subterană, este scos la vânzare pentru 1,3 milioane de euro, fiind disponibil și pentru închiriere. Pe Calea Mărășești, un spațiu comercial stradal de aproximativ 530 de metri pătrați este ofertat cu 590.000 de euro.

Lista continuă cu alte clădiri și afaceri. În Șerbănești este scos la vânzare, pentru 320.000 de euro, un imobil de 240 de metri pătrați destinat activităților comerciale sau de birouri. De asemenea, proprietatea în care a funcționat restaurantul Vila Borghese, cu o suprafață utilă anunțată de 200 de metri pătrați, este ofertată pentru 350.000 de euro.

Acestea sunt numai câteva dintre exemplele vizibile în anunțurile imobiliare. Pe lângă proprietățile mari, există numeroase spații mai mici care își caută chiriași, inclusiv în centru, acolo unde traficul pietonal și comercial ar trebui să fie cel mai ridicat. Unele anunțuri sunt reactualizate în mod repetat, semn că găsirea unui cumpărător sau a unui chiriaș nu este deloc ușoară.

Un simptom al unei economii locale tot mai fragile

Un anunț de vânzare nu înseamnă automat că o afacere a eșuat. Proprietarii pot decide să valorifice un imobil, să se relocheze sau să schimbe domeniul de activitate. Atunci când însă ofertele se acumulează, mai ales în zonele centrale, fenomenul devine un indicator al scăderii cererii și al dificultăților întâmpinate de mediul privat local.

Tot mai puțini antreprenori sunt dispuși să investească sume importante în deschiderea unor magazine, restaurante sau birouri într-un oraș cu o populație în scădere, cu putere de cumpărare limitată și cu un centru care și-a pierdut treptat atractivitatea comercială. Afacerile mici și mijlocii sunt prinse între costurile tot mai mari, modificările fiscale succesive, lipsa forței de muncă și o piață locală care nu mai oferă suficienți clienți.

La nivel național, antreprenorii au fost obligați să se adapteze în ultimii ani unor schimbări repetate de taxe și reguli fiscale, deseori anunțate fără suficient timp de pregătire. La nivel local, sprijinul acordat firmelor mici a rămas mai degrabă la nivel declarativ. Bacăul nu are o strategie vizibilă prin care să readucă activitatea economică în centru, să stimuleze deschiderea unor afaceri noi sau să ofere facilități reale celor care creează locuri de muncă.

Accesul dificil în anumite zone, lipsa parcărilor, șantierele prelungite, circulația sufocată și degradarea unor spații publice contribuie la pierderea atractivității comerciale. În locul unui centru viu, cu magazine, servicii și restaurante, se conturează tot mai mult imaginea unui oraș cu obloanele trase și cu anunțuri de închiriere lipite în vitrine.

Cifrele mari sunt susținute de câteva companii

Bacăul continuă să apară în unele clasamente economice datorită câtorva companii foarte mari, în special Dedeman și grupul de firme UMB. Performanțele acestora ridică substanțial cifra de afaceri totală raportată la nivelul județului și pot crea impresia unei economii locale puternice.

Realitatea resimțită de numeroasele firme mici este însă diferită. Două sau trei companii cu afaceri de miliarde nu pot înlocui un ecosistem economic local sănătos, format din mii de întreprinderi care investesc, angajează oameni și mențin active cartierele și zona centrală. Dacă din statistică sunt eliminate marile grupuri, imaginea economiei băcăuane devine considerabil mai puțin spectaculoasă.

Problema nu este doar câte firme există în acte, ci câte dintre ele se dezvoltă, câte investesc și câte mai pot suporta costurile actuale. Numărul mare de spații comerciale și clădiri de birouri scoase la vânzare sau închiriere arată că, dincolo de indicatorii generali, încrederea în potențialul economic al orașului este în scădere.

Bacăul riscă astfel să devină un oraș care supraviețuiește economic datorită câtorva companii excepționale, dar în care antreprenorul obișnuit găsește tot mai greu condiții pentru a crește. Iar fiecare vitrină goală și fiecare clădire de birouri scoasă la vânzare reprezintă nu doar o ofertă imobiliară, ci și un avertisment privind direcția în care se îndreaptă economia locală.