În România, cultele religioase sînt libere și autonome, statul recunoscînd și garantînd aceste drepturi. Cultele sînt egale în raporturile dintre ele, în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. În România își desfășoară activitatea 15 culte religioase, recunoscute oficial: Biserica Ortodoxă Română, Biserica Română Unită cu Roma (Greco-Catolică), repusă în drepturi după 1989, Biserica Romano-Catolică, Biserica Reformată, Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană (C.A.), Biserica Evanghelică Lutherană Sinodo-Presbiteriană (S.P.), Biserica Unitariană, Biserica Armeană, Cultul Creștin de Rit Vechi, Cultul Musulman, Cultul Mozaic, Cultul Creștin Baptist, Cultul Adventist de Ziua a Șaptea, Cultul Penticostal, Cultul Creștin după Evanghelie, în cadrul căruia funcționează distinct Biserica Evanghelică Română. Lor li se adaugă peste 700 de asociații și fundații religioase, dintre care unele sînt independente, iar altele acționează în cadrul cultelor. Tot sub formă de asociații religioase se manifestă și o serie de credințe noi care au pătruns în România după 1989, cum sînt Bahaii, metodiștii, presbiterienii, mormonii.
Toate cultele au reprezentanți la Bacău
În urma Recensămîntului populației din anul 1992, nu mai puțin de 602.097 de băcăuani, dintr-un total de 737.512 cîți sînt în județ, s-au declarat de religie creștin ortodoxă, iar 125.805 de religie creștină romano-catolică. Așadar, adepții altor confesiuni numără 9.610 băcăuani, între care și atei sau care pur și simplu nu au binevoit să-și mărturisească credința. Ulterior acestui recensămînt, populația a scăzut continuu, ca și nivelul de trai, astfel că foarte mulți băcăuani, îndeosebi tineri, au părăsit țara cu dorința de a-și găsi, pe continent ori aiurea în lume, un loc de muncă și un trai decent. Efectele s-au văzut la Recensămîntul populației efectuat în primăvara anului 2002, cînd s-a constatat că populația județului Bacău a scăzut cu 28.761 locuitori. Inevitabil, au existat efecte și la nivelul structurii pe religii, iar cea mai afectată a fost Biserica Ortodoxă, care a înregistrat o scădere de 4,4 procente față de recensămîntul din 1992, adică un minus de 26.462 de persoane.
Religia evanghelică, o noutate în Bacău
La nivelul municipiului Bacău, recensămîntul din acest an a consemnat prezența a 151.775 ortodocși, urmat de Onești, cu 44.902, Moinești – 22.213 și lista continuă proporțional cu numărul de locuitori. Tot în scădere față de recensămîntului din 1992 se află și numărul de credincioși ai Bisericii Romano-Catolice. Astfel, dacă în urmă cu 10 ani, la nivelul județului Bacău se înregistrau 125.805 romano-catolici, anul acesta numărul acestora a scăzut cu 5.226, pînă la adică 120.579 de credincioși.
Nu același lucru se poate spune și despre Penticostali, al căror număr a cunoscut un ascendent surprinzător, de 1.809 persoane, adică un plus de 85%, fiind prin acest fapt cei mai zeloși dintre toate cultele religioase. O dinamică pozitivă au înregistrat la ultimul recensămînt și creștinii de rit vechi care numără, cel puțin pînă în prezent, 1.017 suflete, față de 171, în 1992. Adică, o impresionantă dinamică de 494,7%, cea mai substanțială între toate religiile și confesiunile creștine. Interesantă este și apariția persoanelor de religie evanghelică, neprecizați acum 10 ani, și înregistrați anul acesta cu 329 de persoane. O creștere cu 45%, față de recensămîntul din 1992, au înregistrat-o baptiștii, ce numără
după ultimul recensămînt cu 163 de suflete mai mult. O ușoară, dar
evidentă dinamică pozitivă cunosc și adventiștii de ziua a șaptea, ai
căror adepți se pot lăuda cu 265 de membrii noi. Adică, o dinamică
pozitivă de 12%.
O pierdere însemnată față de anii anteriori a înregistrat religia mozaică, ai cărei adepți aproape s-au înjumătățit. Din 279 de evrei, cîți s-au declarat la recensămîntul din ’92, au mai rămas 154. Scăderi destul de simțitoare au înregistrat și evangheliștii de confesiune augustană, ce numără 25 de membrii, cu 70,9% mai puțin comparativ cu anul 1992, unitarienii cu un minus de 75,5% și
reformații cu un negativ 30,9%. Singura confesiune creștină rămasă
relativ echilibrată sînt greco-catolicii, a căror dinamică a înregistrat totuși o scădere de 1,5%.
are foto „paga3 : Penticostalii au înregistrat o creștere semnificativă
Pol al penticostalilor la Horgești
Cultul penticostal, sau Biserica lui Dumnezeu Apostolică, este organizația cea mai reprezentativă a mișcării „fundamentaliștilor” moderni, apărută în urmă cu un secol în S.U.A. În anul 1906, predicatorul american Carol Parham a început, în California, să susțină că asupra credincioșilor coboară Duhul Sfînt, aceștia căpătînd darul vorbirii în limbi neînvățate. Întrucît a cincizecea zi se traduce în limba greacă prin „penticosta”, adepții noii mișcări religioase au adoptat denumirea de penticostali. La noi au pătruns prin Pavel Budeanu, plecat din Arad în S.U.A, înainte de 1910. La 29 ianuarie 1925, Ministerul Cultelor și Artelor a inclus în rîndul sectelor interzise și pe penticostali. După 23 august 1944, pentru recunoașterea legală, penticostalii din România au început să-și strîngă rîndurile, deoarece în momentul acela se aflau două direcții. La 23 decembrie 1946 s-a obținut recunoașterea provizorie a asociației „Biserica lui Dumnezeu – Apostolică Penticostală”, iar la 14 noiembrie 1950, prin decretul nr. 1203, s-a acordat recunoașterea juridică a Cultului Penticostal sau „Biserica lui Dumnezeu Apostolică”. Organizarea cultului are la bază sistemul centralizat, respecîndu-se autonomia locală. Cultul are o conducere colectivă centrală, reprezentată de Consiliul format din 21 de membri și de Comitetul executiv format din 7 membri, în frunte cu un președinte.
La nivelul județului Bacău, în urma recensămîntului din anul 1992, s-au înregistrat 2.128 de penticostali. După 10 ani, adică în primăvara anului 2002, numărul acestora a crescut pînă la 3.937, adică un procentaj pozitiv de 85%. Cei mai mulți penticostali s-au înregistrat după ultimul recensămînt, paradoxal, în comuna Horgești, unde 585 de persoane s-au declarat penticostali, urmată de Dofteana (475 de persoane), Coțofănești (382 de persoane), municipiul Moinești (348 de persoane), municipiul Bacău (347 de persoane) și orașul Comănești (307 de persoane). Între comunele cu un număr mare de oameni, în care nu s-a înregistrat nici un penticostal, se află comuna Berești Tazlău. Din punct de vedere al procentajului la nivelul populației județului, penticostalii reprezintă 0,56 la sută din totalul de 737.512 de locuitori, cîți numără județul Bacău.
are foto „Paga4” – Adventiștii de ziua a șaptea și-au ridicat mai multe case de rugăciune în Bacău
Adventiștii de ziua a șaptea
Foarte aproape de penticostali ca număr, la nivelul județului Bacău se află Adventiștii de ziua a șaptea. Dacă baptiștii „asigură” pe adepți de „maturitatea” înțelegerii credinței, dîndu-le posibilitatea imitării lui Hristos prin afundarea în Iordan, advenții „garantează” adepților lor starea de „aleși” și sfinți în Împărăția de 1000 de ani. „Adventus” înseamnă „revenire”, „a doua venire”; adventiștii readuc în atenție textele scripturistice care vorbesc de întoarcerea lui Iisus pentru întemeierea împărăției sale. Această idee a fost susținută de americanul William Miller, născut din părinți baptiști, care a și stabilit pentru anii 1843-1844 date celei de a doua veniri, profeție care nu s-a adeverit. Mai tîrziu, Hiram Edson și în special soții James și Ellen White au răspîndit această credință. Mulți dintre „păstorii „fideli” adventului socotesc doctrina că este transmisă profetic de înger fiecărui adept și deci nu se poate vorbi despre învățătura adventă permanent valabilă. În anul 1864, a venit în Europa primul predicator al Bisericii Adventiste de Ziua a șaptea, fostul preot catolic Mihail Czechowski. El a predicat în Italia, apoi în Elveția, Franța, Germania, Austria, Ungaria și Rusia.
În anul 1870, Mihail Czechowski a ajuns și în România, și s-a stabilit la Pitești. Primii adepți au fost niște baptiși. Din însemnările unuia dintre ei, Toma Aslan, prin 1881, gruparea avea 13 membri, iar cinci ani mai tîrziu era pe cale de dispariție. La București, prima grupare adventă apărea prin 1900, dar abia după 1906 se regrupează cînd oamenii au fost atrași de studenul Petre Paulini și ofițerii Ștefan Demetrescu, P. Panaitescu ș.a. În anul 1921 a avut loc primul congres al adventiștilor de ziua a șaptea, și s-a constituit organizația centrală sub denumirea de Uniunea de Conferințe a Bisericii Adventiste. Statutul a fost semilegal; o asociație religioasă, într-o perioadă avea aprobare de funcționare, apoi, în altă perioadă, era interzisă. Recensămîntul din anul 1930 a relevat existența a 16.102 adventiști. După 23 August 1944, prin Decretul-lege nr. 589/1944 s-a abrogat Decretul-lege nr. 927/1942 care interzice activitatea grupării Adventiștilor de Ziua a șaptea, iar în 1950, prin Decretul nr. 1203/1950 al Marii Adunări Naționale, a fost aprobat „Statutul și mărturisirea de credință a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea.
Conform datelor recensămîntul din anul 2002, la nivelul județului Bacău există acum 2.476 de adventiști declarați. În fruntea plutonului conduce detașat municipiul Bacău, unde s-au înregistrat 610 de persoane, urmat de municipiul Onești cu 217 persoane, Oituz cu 173 persoane etc. Interesant este faptul că la recensămîntul populației din 1992 erau 2.211 de adventiști, numărul lor fiind în creștere cu 12 la sută, adică în anul 2002 fiind înregistrați 2.476 de adventiști.
are foto „Paga5” – Creștinii după evanghelie sînt activi, deși numărul membrilor a scăzut față de 1992
Cultul Creștin după Evanghelie
Cu un procentaj de 0,14 la sută, adică 978 de persoane, în scădere față de recensămîntul din 1992, se află creștinii după evanghelie. Acest cult a apărut în centrul și vestul Europei. Creștinii după Evanghelie au avut un întemeietor și un sistematizator, dar azi consideră că „inițiatorul mișcării din care fac parte este însuși Domnul Iisus Hristos, a cărui învățătură, cuprinsă în Sfînta Scriptură, constituie „doctrina” cultului Creștin după Evanghelie. Mișcarea a prins rădăcini în România prin Francois Bernay, care prin anii 1901-1903 a început o „evanghelizare” printre sașii din Rîșnov, Codlea, Brașov etc. În 1909, Bernay a plecat din țară lăsînd sarcina răspîndirii credinței „fratelui” Ioan Petrescu. În anul 1912 s-a tipărit primul statut al evangheliștilor. Primul „predicator evaghelist” român a fost Grigore Fotino Constantinescu, care după ce a umblat prin Elveția, s-a întors în țară și, profitînd de condițiile grele prin care trecea populația și „din cauza neglijenței misionare a unor preoți” a reușit să răspîndească noua credință în Moldova. Între aderenți s-au numărat Raluca Calimachi și Dumitru Cornilescu. Desprinși în două ramuri, evangheliștiii au fuzionat și au fost aprobați și de organele în drept ale Statului prin Legea nr. 883/1946, prin care s-a acordat și calitatea de Cult, „Asociația Creștinilor după Evanghelie”.
Conform datelor stabilite la recensămîntul din 2002, la nivelul județului Bacău, Cultul creștin după Evanghelie a cunoscut o ușoară scădere. Dacă în 1992, în Bacău existau 1.022 de membri, în anul 2002 puteau fi numărați 978, adică mai puțin cu 0,14 la sută.
Prozelitismul este interzis
Creșterea numărului aderenților la diversele culte neoprotestante a constituit după 1990, subiectul a numeroase dezbateri publice naționale și internaționale. Din punct de vedere ortodox, „prozelitismul religios agresiv este sectar, indiferent ce cult îl practică, fie el tradițional sau modern. De fapt, prozelitismul provocat și agresiv este o formă de învrăjbire religioasă”, spunea un ierhar al Bisericii Ortodoxe Române, cu puțin timp înainte de Adunarea Ecumenică a Bisericilor Europei de la Graz (desfășurată la 29 Iunie 1997) a cărei temă principală a fost „Reconcilierea – dar al lui Dumnezeu și început de viață nouă”. (Constantin GHERASIM)
Lasă un răspuns