Judecătorii Tribunalului Bacău au audiat-o în cursul zilei de ieri pe Simona Moroca, fosul jurist al Băncii Transilvania, în dosarul cu același nume. Moroca a declarat că aproape toate actele de decizie importante erau luate numai de către centrala Băncii Transilvania de la Cluj și că la sucursala băcăuană nu au existat niciodată fișe ale postului pentru fiecare funcție în parte. Mai mult, nici normele bancare interne după care se acordau creditele nu existau în sucursala băcăuană, ele fiind puse la dispoziția organelor de anchetă de către centrala băncii. „Cînd le-au cerut organele de anchetă, nu le-am putut pune la dispoziție, pentru că la noi nu exista nici un exemplar și nici nu ne-au fost prelucrate. Ele au fost puse la dispoziția procurorilor de către funcționarii băncii de la Cluj”, a spus Simona Moroca în depoziția ei. Ea a mai susținut că nu a existat consecvență din partea conducerii băncii în privința dispozițiilor pe care le dădea, în sensul că normele care erau obligatorii pentru funcționar,i nu erau valabile și pentru conducerea băncii. „Nouă ne era interzis să acordăm credite pentru nevoi temporare, pentru care clienții prezentau drept garanții CEC-uri pe care urmau să le încaseze de la diverși beneficiari. Acest lucru nu era valabil și pentru centrala de la Cluj”, a mai spus Simona Moroca.
Ea a mai adăugat că activitatea de creditare și de recuperare a împrumuturilor era urmărită nu numai de centrala băncii, care efectua periodic controale, ci și de Banca Națională a României și de o firmă de audit din Elveția. Acestea din urmă întocmeau rapoarte de verificare anual, pe care apoi le prezentau conducerii Băncii Transilvania de la Cluj. Fostul jurist spune că în toți anii anteriori anului 2001, în urma acestor raporte, nu li s-a adus la cunoștință că ar fi nereguli. Funcționarii au observat ceva schimbări de atitudine la finele anului 2001, cînd s-a efectuat verificarea de către inspectorii BNR. „Am văzut că s-a schimbat modalitatea de lucru. Ne chemau doar cu dosarele și nu eram întrebați absolut nimic în legătură cu creditele sau garanțiile, așa cum se întîmpla altă dată. Știu doar că verificarea s-a încheiat într-o seară, pe la ora 20,00, și ne-au chemat la subsol să semnăm actul constatator, după ce ne-a fost citit de un funcționar de la Cluj”, a spus fosta juristă. Cu acea ocazie, de la Cluj a fost prezentă în Bacău vicepreședinta băncii, Cecilia Iliescu, care a luat toate exemplarele raportului, iar în arhiva sucursalei băcăuane nu ar mai fi rămas nici o copie. „Noi am primit niște fascicole separate din raport, nu l-am avut complet. Am comparat fragmentele cu ale altor colegi și am constat că numerotația paginilor nu corespunde. De aceea, cînd ne-au chemat să semnăm raportul complet, am refuzat cu toții. Au fost modificate date din raportul inițial. Negocierile le-a purtat doamna Iliescu cu inspectorii de la BNR în privința responsabilităților care reveneau centralei în privința neregulilor găsite. Partea vizată de doamna Iliescu se referea la activitatea centralei și modul defectuos de lucru al acesteia. Știu în mod sigur că s-a făcut o modificare cu privire la menționarea CEC-urilor în numerar, în loc de foi de vărsămînt”, a mai spus Moroca.
Raportul BNR la care face referire fostul jurist al sucursalei băcăuane a Băncii Transilvania costituie una dintre piesele de bază ale rechizitoriului întocmit de procurorii PNA. Dacă datele referitoare la responsabilitățile centralei de la Cluj au fost modificate, atunci o mare parte din acest eșafodaj se destramă. În plus, pînă în prezent, nu s-a făcut nici o referire la rezultatele verificărilor dinainte de 2001, dar, mai ales, nu s-a făcut referire la conținutul rapoartelor întocmite de firma de audit din Elveția și la concluziile la care au ajuns experții străini cu privire la gradul de vinovăție al funcționarilor de la sucursală și a celor de la centrala băncii de la Cluj. (Mirela ROMANEȚ)
Lasă un răspuns