• funcționarii din sucursala băcăuană a băncii spun că n-au obiectat de frică că vor fi concediați • Ciprian Stanciu, șeful Serviciului Creditare, susține că multe dintre deciziile luate de mai marii băncii cu privire la regulamentele interne n-au ajuns niciodată la el
Una dintre cele mai importante audieri în dosarul Banca Transilvania a avut loc ieri, la Tribunalul Bacău, unde Ciprian Stanciu, fostul șef al serviciului de credite din sucursala băcăuană a povestit că nu a primit niciodată o fișă a postului și că nu a știut exact care îi sînt atribuțiile în calite de șef al celui mai important serviciu dintr-o bancă. Potrivit lui Stanciu, ședințele Comitetului de Credit și Risc (CCR), unde se aprobau prin vot deschis creditele cerute de clienți, nici măcar nu se constituiau legal. „Din CCR făceau parte directorul, care prezida ședința, contabilul șef, care nu participa decît ocazional, eu, în calitate de șef al Serviciului de credite, consilierul juridic și un gestionar de credite, care nu exista și a fost înlocuit cu moderatorul Georgeta Pricopoaea. Nu știu de ce nu participa contabilul șef la ședințe, avea program decalat, și nici nu știu dacă între ea și directoare erau divergențe. În privința gestionarului de credite, deși se impunea existența acestuia, nu am primit aprobare de la Cluj decît pentru înființarea unui post la serviciul de credite pentru populație, nu și pentru persoanele juridice”, a spus Stanciu.
Fostul șef al Serviciului de credite a explicat că ședințele CCR se desfășurau în ritm alert, că nimeni nu citea documentația depusă la dosar și ascultau doar referatul prezentat de moderator. Mai ales în anul 2001, ședințele deveniseră simple formalități. „Nimeni nu îndrăznea să se opună, atîta vreme cît ni s-a pus în vedere de către directoarea Carmen Negoiță că, în cazul în care nu sîntem dispuși să riscăm, trebuie să plecăm din bancă. Ea ne-a spus că politica băncii este să ajutăm clientul să nu ajungă în Centrala Incidentelor de Plăți (instituție subordonată BNR, care monitorizează permanent toate întîrzierile de plăți între agenții economici. Cînd o societate intră pe lista celor care nu și-au putut achita plățile, ea nu mai are dreptul să ia credite și să emită CEC-uri pînă nu-și achită datoriile, n.r.). Ca să nu intre în interdicție bancară o firmă, se acordau credite ca să-și plătească datoriile”, a menționat Stanciu. Tot el a mai spus că „erau cazuri în care împrumutul se negocia de către client cu doamna directoare și după aceea era chemat un moderator sau, pur și simplu, i se trimitea cererea și i se cerea să întocmească referat pentru acordarea împrumutului. Practic, moderatorul, cînd se prezenta cu referatul în fața noastră, nu avea la dosar decît o cerere și urma ca după aprobarea împrumutului să întocmească toată documentația. Cererile erau susținute de doamna Negoiță, care garanta pentru seriozitatea unor clienți ca Dorinel Popa sau Benoni Beca”, a descris Ciprian Stanciu atmosfera din sucursala băcăuană a Băncii Transilvania.
Politica de creditare a unei bănci se întocmește pe baza legilor bancare generale, dar și pe baza unor norme interne. „Am descoperit în timpul cercetării penale că, de fapt, nouă nici nu ne fuseseră trimise toate normele interne emise de centrală. Cînd anchetatorii au cerut normele interne, li s-au pus la dispoziție 26 de asemenea acte, adică toate cele existente la sucursala băcăuană. Cînd au trimis și de la centrală normele emise, am constatat că mai erau încă 18 dispoziții despre care noi habar nu aveam. Nu putem fi învinuiți de încălcarea unor norme bancare pe care noi nu le văzusem și nici nu se poate face dovada că ne-au fost înmînate”, a afirmat Stanciu.
În ședința de ieri a mai fost audiat și Florin Dorneanu, unul dintre administratorii din grupul „alcool”, care a reiterat ideea că grupul a căzut pentru că societatea Amapolla devenise incomodă și deranja interesele marilor producători de alcool prin produsele scoase pe piață. „Aveam produse ieftine și de calitate și urma să înființăm o rețea de distribuție, mai întîi zonală și după aceea națională. Am deranjat marii producători de alcool, care nu vedeau cu ochi buni extinderea noastră pe piața romănească”, a arătat Dorneanu. (Mirela ROMANEȚ)
Lasă un răspuns