Serviciul de Protecția Plantelor, la un pas de desființare
• cîțiva consilieri județeni au propus acest lucru, dar legea nu permite • serviciul a primit de la buget peste un miliard de lei, din care a returnat din veniturile proprii numai cîteva sute de milioane
Alocațiile de la bugetul județului către Serviciul Public de Protecția Plantelor (SPPP) au iscat din nou discuții în plenul Consiliului Județean (CJ), în ședința de miercuri. La fel ca la aproape fiecare ședință din ultimul an, unii dintre consilieri au insistat pe ineficiența serviciului și pe necesitatea desființării acestuia. Discuțiile au fost prilejuite de data aceasta de dezbaterile asupra bugetului pe anul viitor, unde SPPP apare cu o alocație de 600 de milioane de lei, și de prezentarea raportului anual de activitate a serviciului. Din raportul prezentat de Dan Nemțeanu, directorul SPPP, rezultă că, din banii de la bugetul județului, serviciul a cheltuit aproape 1,2 miliarde de lei și a adus venituri de numai 600 de milioane de lei.
Ștefan Talambă, consilier județean, le-a reamintit persoanelor din executivul CJ, că, „în urmă cu 1-2 ani, m-ați asigurat că acest serviciu se va autofinanța”. Consilierul a opinat că activitatea serviciului intră în concurență neloială cu sectorul privat. Soluțiile posibile ar fi, conform lui Talambă, transformarea serviciului în societate comercială și privatizarea acesteia, după modelul societății „Drumuri”, ce a fost recent vîndută prin licitație, sau revigorarea activității SPPP, ca să devină profitabil. „Să obligăm primarii să execute lucrările de întreținere a islazurilor apelînd la Serviciu. Oricum, consider că este inacceptabil să alocăm atîția bani pentru personalul de acolo, care gestionează un parc de numai trei tractoare”, a mai spus Talambă.
Întrebat de Neculai Lupu, președintele CJ, ce soluții are, directorul Dan Nemțeanu a îngînat că „sînt de acord cu ce hotărăște Consiliul”, afirmație ce a stîrnit ilaritate. Nemțeanu a precizat, totuși, că sînt șanse de redresare a activității, deoarece „abia în trimestrul al treilea al anului acesta am reușit să achiziționăm niște mijloace de producție, am încheiat niște contracte și sper să realizăm venituri de un miliard în 2004”. În schimb, directorul SPPP s-a plîns de slaba colaborare cu primarii: „Cînd a fost invazia de omizi, am fost chemați în al 12-lea ceas”. Dumitru Brăneanu, vicepreședinte al CJ, a sărit în apărarea serviciului, despre care a spus că e înființat prin lege și „nu sîntem abilitați să luăm măsura desființării”. Brăneanu le-a cerut consilierilor să mai dea o șansă SPPP. „În doi ani s-au făcut investiții și așteptăm rezultate. Trebuie să le mai dăm o șansă pentru anul viitor”, a spus vicepreședintele.
Consilierul județean Constantin Apostol a întărit ideea că Serviciul nu poate fi desființat, dar trebuie ajutat. „Noi avem în subordine și cofinanțare spitalele, de exemplu. Cine le face deratizarea? Vă spun eu: firme private, la preț dublu”, a afirmat Apostol. De partea celor care susțin păstrarea serviciului a fost și Gheorghe Antochi, consilier și președinte al Agricolei Internaațional. „Acum, cînd se negociază aderarea la Uniunea Europeană, respectarea normelor fitosanitare și sanitar-veterinare este tot mai importantă. Să se ia măsuri împotriva celor care nu respectă aceste norme. Serviciul trebuie să joace un rol important”, a spus Antochi.
Ioan Chiriac, vicepreședinte al CJ, a venit cu o altă opinie: „Problema este de ce-și propune acest serviciu, dacă-și atinge sau nu obiectivul. În situație de calamitate, serviciul nu este pregătit deloc să intervină. Propun ca cele 600 de milioane alocate pentru 2004 să nu mai fie la capitolul Subvenții, ci la Credit. Dacă nu dau banii înapoi, să se desființeze”. După ce specialiștii CJ au lămurit că nu se pot acorda credite SPPP, pentru că legislația permite CJ să dea bani cu împrumut numai la înființarea unui serviciu, iar acum nu este cazul.
Discuții inutile: SPPP nu poate fi desființat
După discuții aprinse și de durată, Traian Milon, secretarul general al județului, a lămurit disputa privind desființarea SPPP. Milon le-a explicat aleșilor că, în conformitate cu OU 71/1999, protecția plantelor este o problemă de interes național și constituie o obligație pentru autoritățile publice. Același act normativ specifică și că „finanțarea SPPP se face de la bugetul CJ, precum și din venituri extrabugetare”. Mai clar, CJ nu are voie să desființeze serviciul, ba, mai mult, trebuie să-i aloce fonduri de la buget pentru cheltuieli de personal, materiale și de capital. A intervenit din nou Ștefan Talambă, care a cerut un control al Curții de Conturi, pentru verificarea modului în care a folosit SPPP subvențiile alocate de la buget. „Normal, dacă subvenționăm, serviciile SPPP ar trebui folosite de institituțiile publice, nu de particulari”, a opinat Talambă.
Discuțiile s-au încheiat după ce a fost acceptată propunerea președintelui Neculai Lupu. Astfel, a fost aprobată alocarea celor 600 de milioane pentru 2004, dar ca „subvenție rambursabilă”. De asemenea, Lupu a acceptat ideea ca, în funcție de posibilitățile legale, SPPP să fie transformat, din 2005, în societate comercială.
Obiectul de activitate al SPPP este combaterea bolilor, dăunătorilor și buruienilor la toate culturile, tratamentul chimic al semințelor destinate însămînțării, dezinfencția materialului săditor și de plantare, aprovizionarea cu produse de uz fitosanitar, depozitarea și comercializarea acestora. (Florin POPESCU)
Lasă un răspuns