Bătaie pe terenurile pentru sinistrați

Primarii din localitățile afectate de inundații s-au întîlnit ieri cu autoritățile județului pentru a găsi soluții în privința terenului care va trebui acordat sinistraților rămași fără case. La nivel de județ, aproximativ 200 de familii rămase fără un acoperiș deasupra capului în urma inundațiilor din luna iulie vor fi nevoite să își construiască noi case în alte locuri decît cele în care au stat pînă acum, pentru a fi sigure că nu vor cădea din nou pradă viiturilor. Decizia de strămutare a celor 200 de familii a fost luată de autoritățile județene după ce au consultat rapoartele întocmite de specialiștii în construcții în urma evaluării pagubelor produse de inundații. Verdictul specialiștilor a fost clar: dacă noile case vor fi construite pe actualele amplasamentele, la prima viitură vor fi din nou măturate de ape. Cum materiale pentru ridicarea noilor case vin de la Guvern, nimeni nu își asumă responsibilitatea eliberării unor autorizații de construcție pe terenurile cu potențial inundabil ridicat. Marea problemă o constituie, însă, noile amplasamente care vor trebui puse la dispoziție sinistraților care vor fi strămutați. Multe din localitățile afectate de inundații se află în zone de munte care nu au fost cooperativizate, iar la dispoziția consiliilor locale nu se află acum nici măcar o palmă de teren. în astfel de situații se află, în principal, cumunele Agăș și Asău, unde se află aproape o treime din familiile care urmează a fi strămutate. Lucrurile nu stau altfel nici în orașul Tîrgu Ocna. „Nu știu cum o să o scoatem la capăt pentru că, în acest moment, nu avem la dispoziție nici un petec de teren pe care să îl punem la dispoziție pentru construcția noilor case”, s-a plîns și Ștefan Șilochi, primarul din Tîrgu Ocna.

Nici una din variantele propuse nu este viabilă

Una din soluțiile propuse în cadrul întîlnirii de ieri a fost aceea a achiziționării de către primării a terenului necesar de la localnicii care sînt dispuși să își vîndă o parte din pămînt. Pentru asta ar trebui, însă, ca primăriile respective să și aibă la dispoziție banii necesari pentru achiziționarea acestor terenuri. Ori, acest lucru nici nu intră în discuție în condițiile în care fiecare dintre aceste administrații abia are la dispoziție fondurile necesare pentru întreținerea școlilor și salarizarea personalului. Nici varianta achiziționării de către sinistrați a terenului necesar nu a fost luată în discuție în condițiile în care acești oameni au rămas numai cu hainele de pe ei în urma viiturilor. „Islazul comunal este, la noi, singurul teren pe care îl avem la dispoziție și din care am putea aloca teren pentru cele familii din localitate care se află în situația de a fi strămutate”, a explicat Mihaela Bădic, primarul comunei Helegiu. Pentru a putea face acest lucru, primarul din Helegiu va trebui să ducă muncă de lămurire atît cu localnicii care își vor vedea, în acest fel, diminuată suprafața de teren pe care o aveau pînă acum pentru pășunatul animalelor. în plus, în respectiva locație nu sînt utilități, așa că cei care își vor face case acolo vor trebui să cheltuiască bani buni pentru a aduce curent electric în zonă.
O soluție care să poată fi aplicată în toate localitățile afectate de inundații ar urma să fie găsită abia după alte cîteva zile de consultări între autoritățile locale și cele județene. Gheorghe Stoina, arhitectul șef al județului, a spus că în zilele următoare, specialiștii în construcții din cadrul Consiliului Județean vor merge din nou în zonele afectate de inundații pentru a găsi, de comun acord cu primarii, rezolvări punctuale, pentru fiecare familie sinistrată în parte. (Elena SOLOMON)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!