• zilnic, doi bețivi, un boschetar și doi bătăuși sînt tratați gratuit la secția de Urgențe a Spitalului Județean • cei mai mulți nu plătesc nici un leu la asigurările sociale de sănătate • așa se face că mulți dintre cei care plătesc lunar nu mai apucă să beneficieze de servicii medicale de calitate
Zi de zi, la secția de Urgențe a Spitalului Județean poposesc cîte doi, trei bețivi, boschetari sau bătăuși care au nevoie de tratament imediat. Am fi tentați să spunem că, da, trebuie și ei îngrijiți, că sînt oameni ca și noi. Puțini știu, însă, că aceștia sînt tratați gratuit, deși cei mai mulți dintre ei nu plătesc nici o lețcaie pentru asigurările de sănătate. În schimb, ci mai mulți necesită investigații amănunțite, la care participă uneori și patru, cinci medici. Reglementările în vigoare prevăd că asistența medicală în seviciul de urgență este gratuită pentru oricine. Cu alte cuvinte, doar pentru că așa prevede o lege prost croită, cei 50.000 de băcăuani care plătesc la zi asigurările de sănătate trebuie să suporte din buzunarele lor tratamentul și costurile de spitalizare ale unor oameni care nu fac nimic altceva decît să bea, să provoace scandaluri și să se bată. Ba, ca și cum asta n-ar fi deajuns, nu de puține ori ei devin violenți față de ceilalți pacienți sau față de personalul medical. Este de notorietate că spitalul a angajat o firmă de pază tocmai după un astfel de incident. Toate acestea în condițiile în care un bolnav care ajunge la spital sleit de muncă și neajunsuri trebuie să-și îndemne rudele să facă împrumuturi la CAR sau să vîndă televizorul din casă pentru a-și putea plăti radiografiile, pansamentul, medicamentele și seringile.
Bețivii aduc cu ei păduchi și boli de piele
Numărul boschetarilor, bețivilor sau bătăușilor care ajung la urgențe diferă în funcție de anotimp. O zi de spitalizare, în condițiile în care se asigură un tratament minim (numai o perfuzie costă 200 – 250.000 de lei, n.r.), ajunge la 700.000 de lei. Dacă este internat pe o perioadă de cinci zile, un astfel de bolnav mănîncă din banii plătitorilor de asigurări de sănătate aproape patru milioane de lei. Asta în condițiile în care un bolnav cronic trebuie să plătească costul transportului cu salvarea, pentru că ea este destinată doar urgențelor.
Interesant este că spitalizarea unora dintre pacienții beți sau care s-au bătut necesită sume imense. Ei sînt internați și tratați în secții de TBC sau chirurgie plastică, aceasta din urmă fiind gazdă pentru cei veniți cu degerături. Dacă ajung aici, costul unei zile de spitalizare se dublează sau chiar se triplează. „Vara, ajung mai puțini, cam 2-3 cazuri pe săptămînă, dar iarna numărul lor crește alarmant. Boschetarii nu au casă și suferă de afecțiuni cronice care se acutizează în aceasrtă perioadă. Li se face o radiografie pulmonară, pentru că majoritatea au TBC și sînt și internați la spitalul TBC. Toate astea costă foarte mult. Ca să nu mai spunem că toți trebuie deparazitați, igienizați și toaletizați. Au fost cazuri în care am curățat plăgi purulente în care mișunau viermii de la mizerie”, ne-a declarat Lucian Oglan, asistentul șef al Secției de Urgențe. „În general, miros îngrozitor din cauza mizeriei și sîntem nevoiți de multe ori să-i consultăm cu masca pe față. Am avut o pacientă cu plăgi pe picioare care făcuse viermi. A stat la noi vreo săptămînă pînă am curățat-o, pentru că nu era caz de internare, dar nici așa nu o puteai trimite acasă”, ne-a spus Sofia Haralambie, medic șef Urgențe.
Un tratament minim la urgențe presupune perfuzare, restabilire a glicemiei și vitaminizare. Bețivii și bătăușii apar cu zecile de cum dă toamna și se face vinul. În această perioadă, vinul este mai ușor de procurat și mai ieftin, iar secția de Urgențe este asaltată de bețivi și bătăuși. Cu mintea aburită de alcool, mulți se iau la bătaie, se înjunghie și ajung apoi la Urgențe.
Salvarea de la moarte este recompensată cu înjurături
Din toată fauna de pacienți dubioși de la Urgențe, cei mai periculoși sînt bețivii, care fac scandal. Situația devine și mai periculoasă atunci cînd este vorba de un grup mai mare sau sînt însoțiți de prieteni sau rude. De regulă, în astfel de cazuri se apelează la serviciul de pază. Vara, cam o dată la două săptămîni, iar iarna mult mai frecvent. „Sînt foarte agitați, nu vor să aștepte, nu le convine tratamentul, înjură, fac scandal, se iau de ceilalți pacienți și chiar ne deranjează în timpul actului medical”, precizează Lucian Oglan. O situație atipică s-a înregistrat în această vară. „Am avut și cîte trei, patru cazuri pe zi de bolnavi care au fost aduși cu crize comițiale etanolice. Pe călduri de peste 30 de grade, în condițiile în care nu mîncau, făceau hipoglicemie extrem de repede și erau aduși la noi. Astfel de bolnavi trebuie perfuzați, consultați de mai mulți doctori. Sînt însă greu de stăpînit, sînt foarte agitați și au fost cazuri în care ne-au stricat perfuzoarele”, povestește medicul Haralambie.
Ca și cum pacienții beți nu le erau de-ajuns doctorilor, ei trebuie să-i potolească și pe însoțitorii acestora. Mulți însoțitori de pahar ai bolnavului adus la spital au impresia că ei sînt un caz care trebuie tratat cu prioritate. Iar dacă nu le este respectată dorința, fac urît de tot.
Banii trebuie recuperați de la agresori
În țările civilizate, cu sisteme de asigurări medicale bine puse la punct, fiecare individ este tratat în regim de urgență, adică gratuit, doar de o boală de care el nu se face vinovat. Adică un accident, o înjunghiere din senin pe stradă etc. Dar și atunci ești tratat în funcție de banii pe care-i achiți. În rest, orice investigație deosebită sau care nu intră în asigurarea medicală este plătită din buzunar. „Oamenii știu lucrul ăsta și nu apelează la salvare și la serviciul de urgență dacă îi doare capul sau le curge sînge din nas. La noi, spitalele au devenit un fel de hoteluri bune la toate: și pentru tratament medical, dar și pentru cazare”, este de părere doctorița Sofia Haralambie.
Teoretic, și la noi spitalele și-ar putea recupera banii cheltuiți cu acești indivizi. Potrivit legii, Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) trebuie să dea în judecată agresorii, care trebuie să plătească cheltuielile de spitalizare ale victimelor lor. „Pînă acum, acest lucru trebuia să-l facem noi, spitalul, dar acum a trecut în sarcina CJAS. Nu știu ce vor face ei, dar pentru noi acest lucru era aproape imposibil de realizat. N-aveam bani de medicamente, așa că nu ne puteam permite să cheltuim cu procese”, ne-a spus și doctorul Leonard Roșu, directorul Spitalului de Urgențe Bacău. La fel va păți și Casa de Asigurări. În plus, n-ar fi exclus să se cheltuiască bani cu procesele în condițiile în care agresorii, de aceeași teapă cu victimele lor, nu ar avea de unde să achite costul asistenței medicale. Pînă la urmă, cea mai rezonabilă soluție este tot cea adoptată de occidentali, care au o experiență mai îndelungată decît noi: primești asistență medicală în funcție de cît ai plătit, iar la serviciul de urgențe să se acorde gratuit asistența medicală primară. În acest fel, nici sistemul medical nu va mai fi în colaps pentru asistența socială pe care guvernanții o fac pe spinarea celor cîteva zeci de mii de plătitori la zi la bugetul asigurărilor de sănătate. (Mirela ROMANEȚ)
Lasă un răspuns