Biserica Sfîntul Ioan este unul dintre spațiile sacre a cărui istorie se pierde în anii de început ai veacului al XIX-lea. Monografiile și scrierile mai vechi merg pe ipoteza că a fost zidită între anii 1803-1813 de ctitorii Ioan Mocanu și preotul iconom Ioan Moisă. Despre cele petrecut de-a lungul unui secol, nu se știe mai nimic. Abia în 1924 se cunoaște că a fost închisă pentru a fi reparată radical. Din motive probabil financiare, reparația s-a făcut încet, pînă în anul 1930, cînd a încetat. Doar din cărțile vechi se mai pomenește de faptul că în cimitirul bisericii se găsea mormîntul lui Ionică Tăutu, nimeni altul decît autorul proiectului de constituție din 1822 și cel dintîi pamfletar român. Este interestant că viața de stat modernă românească a început să se manifeste odată cu începutul secolului al XIX-lea, debutul realizîndu-se odată cu acest prim proiect de constituție, elaborat în Moldova în 1822, cunoscut sub numele de Constituățtia cărvunarilor. Cu alte cuvinte, de acest spațiu sacru din centrul orașului Bacău este legată într-o anumită măsură prima constituție românească. Păcat că nu se mai cunoaște, cel puțin oficial, locul unde se află mormîntul lui Ionică Tăutu.
Și biserica „Sfîntul Ioan” se află de cîțiva ani buni în restaurare și extindere. Deși nu a fost alocat nici un leu de la bugetul de stat, lăcașul de cult s-a înnoit cu ajutorul sponsorilor și al credincioșilor. „După ce între 1990-1993 s-a refăcut pictura și s-a consolidat biserica, de doi ani am început extinderea bisericii cu banii primiți de la credincioși și din donații”, ne-a spus preotul paroh Vlad Ungureanu.
Lasă un răspuns