Bisericile din Bacău așteaptă în zadar retrocedările

Bisericile din județul Bacău au puține șanse să recapete pămînturile și terenurile pe care le-au deținut înainte de perioada comunistă. Și asta, deși bisericile ortodoxe au dreptul de proprietate asupra unor imobile și a unor deloc neglijabile hectare de pămînt. Spre exemplu, Biserica „Buna Vestire”, situată între zidurile de beton din strada Florilor, a deținut două imobile din strada V. Alecsandri, și a posedat un rînd de case amplasate tot pe strada Florilor. Din nefericire, cu excepția monografiilor despre Bacău și a uneia închinată bisericii, datînd din perioada interbelică, nu mai există nici un document prin care acestui locaș de cult ortodox să i se poată confirma dreptul de a primi înapoi ceea ce a deținut înainte de instaurarea „dictaturii proletare”. Preotul paroh Valeriu Moise s-a arătat surprins cînd i s-au adus la cunoștință aceste lucruri. „Atunci cînd am sosit eu aici, în inventarul bisericii nu mai apărea nimic legat de vechile proprietăți. Am căutat în toate hîrtiile găsite la biserică, dar nimic. Nici la Arhivele Statului nu sunt înregistrate documente despre aceste proprietăți”, ne-a spus sfinția sa.

Un alt caz rămas suspendat este cel al bisericii „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, ctitorie boierească din secolul XIX, înzestrată cu mai multe domenii. Și aici, după impunerea regimului bolșevic, pămîntul a fost confiscat și dat spre colectivizare. Preotul paroh Ion Chiribău a depus un dosar pentru reîmproprietărire la primăria din Helegiu: „am întocmit un dosar pe care l-am depus imediat după intrarea în vigoare a legii «Lupu», însă nici pînă în ziua de azi nu am primit nici un răspuns. Din cîte știu, pămîntul a fost împărțit oamenilor și nu a mai rămas nici un hectar liber.”

Cele două cazuri enunțate mai sus, aparent deosebite, nu reprezintă decît o parte din problema împroprietăririi locașurilor de cult ortodoxe băcăuane. La Serviciu Cadastru și Fond Funciar din cadrul Primăriei Bacău, șase biserici au depus cerere de retrocedare: „Sf. Apostoli Petru și Pavel”, Izvoare, „Sf. Ilie”, „Sf. Voievozi”, „Învierea Domnului” și „Sf. Gheorghe”. Dorinel Ifrim, directorul Serviciului Cadastru, s-a arătat surprins de atitudinea pe care o au față de această problemă parohiile ortodoxe din Bacău. Cu toate că acestea sunt îndreptățite să primească, dacă nu ceea ce au avut înainte de comuniști, cel puțin despăgubiri: „nici una din parohiile care au depus dosare la Primărie nu le-a susținut pînă acum. Avem, aici toate dosarele cu parohiile care doresc pămînt, dar, efectiv, stau pe loc, deoarece, după ce le-au adus aici, le-au lăsat de izbeliște. Nu s-a mai interesat nimeni de soarta lor”. Evident că acest capitol, și așa destul de ambiguu, al împroprietării bisericilor, este mult mai complex decît pare la prima vedere. Preotul Gheorghe Miron, secretat în cadrul Episcopiei Romanului, a arătat cît de dificilă este situația împroprietării bisericilor în general, întrucît parohiile „au personalitate juridică proprie”. Cu alte cuvinte, ele trebuie să răzbată singure prin hățișul legilor și barourile de avocați. Asta în cazul în care își pot permite. Părintele Miron spune că „bisericile din oraș nu prea au șanse de împroprietărire, deoarece legea 18 nu se aplică în cazul orașelor. Iar în ceea ce privește parohiile de la sate, acestea depind de primării, care, nu de puține ori, au întîrziat ori chiar au refuzat bisericile, invocînd motive diverse, dintre care cel mai utilizat este lipsa pămîntului.”Practic, susține părintele Miron, ar fi trebuit ca bisericile să primească pămîntul și clădirile deținute înainte de 1950, dar acest lucru nu se întîmplă”.

În privința Bisericii Romano-Catolice lucrurile sunt mult mai simple. Preotul Ștefan Erdeș, decanul Bisericii Romano-Catolice din Bacău, ne-a spus că „după 1990, toate bisericile din județ au primit pămîntul pe care l-au cerut”. Legat de retrocedarea bunurilor în orașe, decanul Romano-Catolic crede că „nu ar fi cazul să se ridice problema, deoarece este greu de rezolvat”, arătînd ca exemplu cazul bisericii „Sf. Nicolae”, care a avut cîteva proprietăți printre care și clădirile din jurul locașului de cult, cum era „Macul Roșu, astăzi dispărute, și înlocuite cu blocuri de locuințe. Totuși, în județul Bacău, există o clădire sigură pe care ar putea-o revendica Biserica Romano-Catolică, și anume Căminul Cultural din Oituz. În rest, „va trebui să mergem la Arhivele Statului din Bacău, să cercetăm arhiva Bisericii noastre care a fost luată în anii ’50 și depusă acolo, și să vedem despre ce este vorba”. (C.GHERASIM)