Blestemul lemnului bîntuie pe Valea Muntelui

Asociația forestierilor și prelucrătorilor în lemn Romforest și Camera de Comerț, Indutrie și Agricultură Bacău au organizat, la sfîrșitul săptămînii trecute, o întîlnire a oamenilor de afaceri de pe Valea Muntelui cu autoritățile județului și reprezentanți ai unor instituții implicate în procesul de refacere a zonei după inundațiile din vara acestui an. Oamenii de afaceri din această zonă trăiesc, acum, cu temerea că după ce au pierdut imens prin efectul inundațiilor, mulți dintre ei vor fi eliminați și de la procesul de refacere a zonei, în favoarea altor firme din țară sau din străinătate. Ei mai spun că au destule probleme pe care autoritățile ar trebui să le cunoască și cer să fie sprijiniți în a le rezolva. „Am făcut, pînă acum, două întîlniri cu agenții economici de pe Valea Muntelui – a spus Doru Simovici, președintele Camerei de Comerț -, în dorința de a găsi împreună cu autoritățile soluții pentru a intra în normalitate. Oamenii își fac destule griji. S-ar putea ca unele să fie reale, dar altele nu, datorită necunoașterii preocupărilor aurorităților. Am trimis 460 de chestionare agenților economici, pentru a afla care este situația lor reală. Au răspuns, însă, numai 24. Astfel, nu putem stabili programe, nu putem solicita autorităților să facă ceva. Sînt 23 de localități afectate de inundații, cu aproximativ o treime dintre agenții economici care funcționează în județul Bacău. Aici este investit circa 40% din capitalul social, iar cifra lor de afaceri este de aproximativ 47% din totalul pe județ și 30% din profit”.

Inundațiile au afectat, pe Valea Muntelui, circa 2.800 de agenți economici, din aproape 9.000 care figurează înregistrați. Pe unii mai mult, pe alții mai puțin. Toți reclamă acum că se confruntă cu starea jalnică a drumurilor, a infrasctructurii în general, că se lovesc de celebrul sistem birocratic de la noi în intențiile de a relua activitatea de producție și că autoritățile se preocupă prea puțin pentru soarta lor. „Situația este destul de dificilă în județul Bacău – a recunoscut, încă o dată, prefectul Gabriel Berca. Am făcut demersuri de atragere de fonduri, am reușit pînă acum să primim 400 de miliarde de lei. Evaluările noastre se ridicau la circa 1.500 de miliarde de lei. Poate nu e chiar atît de mult, dar 1.000 de miliarde tot sînt. Sperăm să mai obținem niște bani. Ceea ce știm este, însă, că nimeni nu va veni să facă afaceri în locul agenților economici de pe Valea Muntelui. Noi putem să vă susținem, dar nimeni nu va putea face trafic de influență pentru afaceri profitabile”.

Pădurile băcăuane au rămas necertificate

O bună parte dintre firmele de pe Valea Muntelui au ca obiect de activitate exploatarea și prelucraea lemnului. La întîlnirea de la Moinești nu a catadicsit, însă, să apară și cineva de la Romsilva. Reprezentantul firmei ITS Oituz a observat acest lucru, dar tot a ținut să puncteze trei mari probleme cu care se confruntă, în momentul de față, industria județului. „Prima – a spus Toader Balcanu -, este nivelul exagerat al prețurilor de pornire a licitațiilor, care anul trecut au crescut cu 87% față de anul precedent, în condițiile în care inflația a fost de 15%. Asta a făcut să avem acum prețuri de pornire la masa lemnoasă de pînă la 1,2 milioane de lei metrul cub, pe picior, care face ca produsele să devină nerentabile. Prețurile s-au mărit artificial. în plus, și cursul leului a crescut”. A doua problemă este certificarea pădurilor. Cei din Occident încep să spună că fără dovada că produsele sînt obținute din lemn extras din pădure certificată nu mai primesc marfa. Se cere dovada că lemnul nu se ia din zone despădurite, jefuite. Sînt un milion de hectare contractate anul acesta în România ca pădure certificată, dar județul Bacău nu are nici un hectar, în timp ce județele Neamț și Suceava au cîte 140 și 190 de mii de hectare. „Nu putem aduce lemn certificat din alte zone pentru că e prea scump transportul – a precizat Balcanu. Fără certificre, se va face în continuare cherestea, care se va duce tot la arabi, care nu caută certificare”.

Controalele i-au speriat pe industriași

Oamenii de afaceri din zona de munte nu se sfiesc să arate chiar și acum către zonele de pădure care au fost tăiate fără noimă, practic jefuite. După inundații, cînd efectele jafului s-au văzut, peste această zonă a căzut și o ploaie zdravănă de controale. De la toate instituțiile. Industriuașii spun, însă, că oamenii legii cam întrec măsura, că timpul afectat controalelor înseamnă pierdere de profit și că unii controlori au devenit, subit, prea zeloși. „S-au cerut controlale în zonă, iar acum foarte mulți țipă de ce vin controlalele – a opinat prefectul Berca. Este însă și acesta un semnal de alarmă și îl vom analiza. Evident, cînd se iau măsuri apar și probleme”. Cei controlați spun că repartizarea acestora ar trebui făcută mai uniform. „Este haos în păduri – a spus unul dintre ei. Dar nu l-am creat doar noi. De fapt este creat de sistemul de retrocedare a pădurilor. Oamenii au fost obligați să fure lemn, pentru că nimeni nu a venit să reglementeze situația. La Asău avem 450 de gatere artizanale, după un inventar făcut de noi. Pe ele trebuie să le controleze cine trebuie”.

Se cer facilități suplimenbtare în zona calamitată

Zona afectată de inundații coincide, în bună parte, cu Zona defavorizată Comănești. Aici, firmele înființate au beneficiat și încă mai benficiază de unele facilități, de multe feluri. Oamenii de afaceri spun că ar trebui lărgit acest cadru de facilități, poate chiar printr-o lege specială. „Multe firme au pierderi mari – a spus Florin Cheptănuș. Chiar noi sîntem în reorganizare financiară. Am concediat aproape toți oamenii, dintre cei 123 pe care îi aveam. Dar pe lîngă o asemenea lege ar fi nevoie și de oportunități de afaceri, pentru alte activități în zonă. Cred că jumătate dintre cei care se ocupau de lemn aici, acum nu o mai fac”. Despre turism și agricultură, pe Valea Muntelui, din păcate nu se poate încă vorbi în termeni apreciativi, deși zona este propice în multe privințe. Este și o lipsă acută de bani, de investiții. Dar și fără infrastructură, nimeni nu mai vine în zonă. „Ne-am bătut să obținem bani pentru jdeț – a replicat prefectul Gabriel Berca, să fie cheltuiți în județ, iar firmele cu care lucrăm să fie de aici. Am avut o discuție aprinsă cu ministrul mediului, poentru că pe structura Apelor Române sînt firme acreditate din alte județe. Am semnat și un contract cu firma cipriotă care procesează țiței la Rafo pentru un ajutor în valoare de 500 de mii de dolari. Din aceștia, 300 de mii vrem să-i băgăm în construcția de case, poate 30, și vrem să lucrăm cu firme de la noi. Case ieftine, pentru oameni în nevoie”.

„Parcă am fi într-o țară neguvernabilă”

Șirul de propuneri a continuat, la Moinești. Poate nu în ritmul și cu claritatea care ar fi trebuit. Doru Simovici a făcut, de aceea, un apel la oamenii de afaceri, să aducă în scris asemenea propuneri la Camera de Comerț. „Avem nevoie de acestea și de o coerență a lor – a fost de părere președintele Camerei -, pentru că altfel nu putem face propuneri autorităților, care să le soluționeze”. Oamenii de afaceri și-au amintit de taxele și impozitele prea mari, de concediile medicale date pe ochi frumoși și suportate de firme, de asperitățile Codului Muncii sau de aberantul concediu de paternitate. Cineva a cerut ajutor pentru ca un investitor american să poată contribui la refacerea uni drum forestier spre o zonă în care în curînd ar putea să apară o stațiune ecologică. Altul a cerut ajutor pentru a găsi formulare fiscale obligatorii, dar care au dispărut de multă vreme. „Sînt atîtea probleme – a ținut să observe senatorul Ioan Aron Poap -, de parcă am fi într-o țară neguvernabilă. Dar vreau să reamintesc toate eforturile guvernanților pentru a îndrepta o situație cu vechi rădăcini putrede și eforturile pentru reducerea fiscalității”. (Petru DONE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!