Regiunea de Dezvoltare Nord-Est detine intiietatea in Romania, dupa numarul de proiecte depuse pentru finantare din bani europeni, in citeva domenii sumele alocate fiind epuizate. Dar in calea implementarii acestor proiecte au aparut cel putin doua blocaje, considerate serioase de conducerea Agentiei pentru Dezvoltare Regionala (ADR) Nord-Est. Primul este de ordin financiar, aparut in conditiile crizei financiare si economice, iar cel de al doilea de ordin tehnic, datorat lipsei echipelor tehnice de implementare. Precizarile au fost facute saptamina trecuta, la Atelierul de lucru cu ziaristii pe tema Programului Operational Regional (POR) 2007 – 2013.
„In acest domeniu – a spus directorul general al ADR Nord-Est, Constantin Apostol -, lucrurile au evoluat mult, sistemul a inceput sa functioneze, pachetele informative au fost lansate pe piata, desi cu destule corectii, dar lucrurile au fost definite si, iata, am ajuns intr-o etapa definitorie. Pentru ca am inceput sa semnam proiectele mari, de 5 – 8 milioane de euro, dar si mai mari, de peste 19 milioane. Sint si proiecte mici, pentru microintreprinderi, de asemenea semnate”. A venit vremea operatiunilor de finantare, de licitatii si de executare a proiectelor. O etapa foarte importanta, pentru ca polul de responsabilitate se duce de la Autoritatea de Management pentru implementarea proiectelor si de la organismele intermediare direct pe beneficiari, care devin pionii principali in a pune proiectele in practica. Ei raspund direct de ceea ce are de facut.
Autoritatile locale nu au bani de proiecte
In momentul de fata, constituirea bugetelor locale are pierderi de 15 – 25%. Veniturile prognozate la inceputul anului nu se formeaza, pentru ca criza a facut ca acea disponibilitate a firmelor, a platitorilor de taxe si impozite sa nu mai apara, ca inainte. Foarte multe microintreprinderi si intreprinderi mici si mijlocii si-au inchis portile. Desi partea de cofinantare in proiectele europene este de numai 2%, in cazul autoritatilor publice, acestea trebuie sa cheltuie intii banii din cofinantare, chiar daca primesc un avans de 15 – 20%. Apoi vin banii europeni. Daca un consiliu judetean sau o primarie are trei-patru proiecte care insumeaza 10 – 20 de milioane de euro (dar unele sar peste 50 de milioane), partea de cash-flow se ridica la 5 – 7 milioane de euro. Banii acestia nu pot fi luati decit din credite. Dar vocatia la credite este limitata la 30% din buget, care este pe trend descendent. „In regiunea Nord-Est s-a dovedit ca stim sa facem proiecte – spune directorul general al ADR Nord-Est. Avem proiecte. Dar ele trebuie si finantate, nu cofinantate. In cazul autoritatilor publice, la cofinantarea de 2% se plateste TVA, de 19%, deci cofinantarea se duce la 21%. In judetele mai dezvoltate, cum este Bacaul, sumele sint uriase. Daca avem in vedere si celelalte programe de finantare, suma se poate duce in 250 de milioane de euro, iar primaria unui oras mare trebuie sa aiba un disponibil de 50 de milioane de euro”.
Solutia ar fi in sistemul bancar
Conducerea ADR Nord-Est crede ca solutia este foarte simpla, dar o tot aminam. O gasim in exemplul altor tari care au trecut prin asa-ceva. Acestea au constituit fonduri nationale sau regionale de finantare. „Romania poate atrage, in acest an, intre doua si trei miliarde de euro, pe toate programele – a spus Constantin Apostol. Deci ne trebuie pina la un miliard de euro, sa putem accesa acesti bani. Noi am avut indelungi discutii cu sistemul bancar, la virf, pentru a veni cu produse specifice lor pentru acest sistem de finantare. Este cel mai sigur sistem de finantare, in care bancile ajuta autoritatile sau firmele private, beneficiarii de proiecte. Ar fi cea mai buna investitie pentru banci. In tarile lor de origine, bancile au asemenea produse, dar la noi nu. Alternativa ar fi ca cele doua banci de stat ale noastre, CEC Bank si Eximbank, sa intre in joc. Dar, pina la banci, Ministerul de Finante ar trebui sa aiba un fond de finantare pentru programele europene, o perna de bani, care va fi refacuta atunci cind vin banii europeni pentru proiecte. Astfel, creditul se regenereaza tot timpul”. Insa, acum, la banci, firmele private nu pot lesne sa-si defineasca garantiile cerute de bancheri. Garantiile imobiliare nu mai constituie, acum, o atractie pentru banci. Piata imobiliara si cea de retail au scazut. Este vorba de un blocaj de structura, fundamental.
Proiecte fara specialisti
Un al doilea blocaj apare in sistemul tehnic. Beneficiarii de fonduri europene, autoritatile publice, ar trebui sa aiba specialisti – ingineri, constructori cu acreditari, economisti, finantisti, care sa constituie unitatile de implementare a proiectelor. Nu-i au. Mai mult, se blocheaza posturile din primarii si alte organisme publice, scad salariile si sporurile, iar asemenea posturi devin neatractive. „Un consiliu judetean, care are 5 – 6 proiecte, are nevoie de o unitate de implementare de cel putin trei oameni pe un proiect, deci de 15 – 18 in total. Ne plingem ca nu avem proiecte in comune, ca acolo unde sint nu pot fi duse la capat. Cum sa poata fi duse daca schemele de personal sint limitate.
Lasă un răspuns