Bolile profesionale, un dușman ascuns

în județul Bacău, în fiecare lună, medicii depistează cel puțin un caz de boală profesională. Față de anii anteriori, aparent, lucrurile nu stau mai rău. Ba, dimpotrivă, potrivit statisticilor oficiale, fenomenul s-a mai diminuat. Și, totuși, medicii specialiști au toate motivele să nu se bucure de aceasta. „Dacă există un declin raportat la anul 2000 și la perioada anterioară, aceasta nu înseamnă că numărul îmbolnăvirilor profesionale a scăzut. în realitate, cazurile pot fi mai numeroase, dar nu este posibil să le identifici și să pui diagnosticul de boală profesională, deoarece este o fluctuație mare a personalului din marile unități economice. Mulți angajați de aici au migrat spre alte sectoare. Un număr destul de mare de persoane active care au lucrat în unități cu noxe au plecat la muncă în străinătate. De aceea este foarte dificil să ai o situație reală”, afirmă doctorul Cornelius Botezatu, medic specialist de medicină a muncii din cadrul Autorității de Sănătate Publică (ASP).

Industria textilă și de confecții, pe primul loc

în primul semestru din acest an, au fost diagnosticate cu o boală profesională opt persoane. Trei dintre acestea au astm bronșic, iar cîte una-hipoacuzie de percepție bilaterală, infecție cronică a căilor respiratorii superioare, rinită cronică, sindrom Raynaud (din cauza temperaturii scăzute și a vibrațiilor de la locul de muncă) sau artroză. în semestru I 2005 au fost nouă cazuri, iar pe tot anul s-au înregistrat 13. Dintre acestea, trei au fost silicoze, alte trei hipoacuzii, tot trei afecțiuni respiratorii, două, astm bronșic și cîte una, surditate sau polineuropatie senzitivă motorie. „în afară de intoxicațiile profesionale, toate celelalte cazuri pe care le avem acum se datorează expunerii la factorii de risc timp de 10-15 ani. Anul acesta, unitățile la care au fost declarate boli profesionale sînt din industria textilă și a confecțiilor, industria lemnului, industria alimentară și din sectorul de prestări servicii. în 2005, spre deosebire de acest an, cazurile sînt din industria metalurgică, chimică și abia pe locul trei vine cea textilă. „Este dureros, pentru că în fiecare an întîlnim cazuri de afecțiuni, precum silicoza sau hipoacuzia, care diminuează capacitatea de muncă a persoanei în cauză. Unii se pensionează, alții necesită schimbarea locului de muncă”, mai spune doctorul Cornelius Botezatu.

40 la sută din rezultatele măsurătorilor de noxe, necorespunzătoare

Autoritatea de Sănătate Publică, prin compartimentul de Medicină a Muncii și Laboratorul de toxicologie industrială, monitorizează constant condițiile de muncă și igienico-sanitare de la agenții economici. Pe lîngă acțiunile de monitorizare specifice (338 în primul semestru) și de control (285), au fost efectuate și 729 determinări de noxe în diverse unități. Din cele 375 de măsurători făcute în trimestrul II, la 42 s-au constatat depășiri ale limitei maxime admise. „Practic, cam în 40 din determinări sînt depășiri. Este vorba de confecția încălțămintei, industria chimică sau de prelucrare a laptelui. Dar este greu de monitorizat, pentru că în fiecare zi apar tot felul de unități mici, situate peste tot, și unde riscul este crescut”, susține reprezentantul ASP. Pe primul loc în cadrul noxelor care sînt perezente la noi în județ se plasează zgomotul. Acesta este în cele mai diverse locuri, începînd de la birouri pînă la unitățile mari. Aproape la fel de agresive și prezente sînt și pulberile, de lemn (de la industria de prelucrare primară pînă la cea de mobilă) și silicogene (din industria metalurgică). Primele provoacă afecțiuni iritative respiratorii (rinite, rinofaringite, traheite, bronșite), iar celelalte, fibroze pulmonare și silicoze. Destul de des întîlniți sînt și vaporii de la solvenții organici (vopseluri, lacuri, întăritori pentru aceștia, adezivi etc.), folosiți în industria chimică, a pielăriei și încălțămintei, în tot felul de unități prestatoare de servicii etc. Solvenții generează sindroame iritative ale căilor respiratorii superioare, dermite, conjunctivite și alte afecțiuni.

Măsuri deosebite în unitățile cu agenți biologici

Săptămîna trecută, Guvernul a adoptat o hotărîre potrivit căreia angajatorul trebuie să evite utilizarea unui agent biologic periculos, dacă natura activității permite acest lucru, înlocuindu-l prin altul mai puțin sau deloc riscant pentru sănătatea salariaților. Sînt vizate mai ales unele activității din instalațiile de eliminare a deșeurilor și de epurare a apelor uzate, din laboratoarele clinice, veterinare și de diagnostic, serviciile de sănătate (inclusiv unitățile de izolare și examinare post-mortem), unele sectoare din instalațiile de producție alimentară, cele în care există contact cu animale sau produse de origine animală, anumite activități din agricultură, cu risc pentru salariați de a contracta agenți biologici. De la 1 octombrie, angajatorii din unitățile cu acest profil sînt obligați să asigure condițiile corespunzătoare ca lucrătorii să nu servească masa și să nu bea în zonele de lucru unde există pericolul de contaminare cu agenți biologici. Totodată, ei trebuie să le dea lucrătorilor îmbrăcăminte de protecție specială, să le pună la dispoziție spații și instalații igienico-sanitare adecvate, dotate inclusiv cu soluții ori picături pentru ochi și substanțe antiseptice pentru piele. (Elena ȚINTARU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!