Botezul Domnului sau Boboteaza

– sarbatoarea Bobotezei aduna mii de credinciosi la biserica, aceasta fiind ziua cind se sfintesc apele – conform traditiei populare, timp de sase zile nu se spala rufe

Putina zapada si un ger strasnic contureaza imaginea unei sarbatori a Bobotezei, asa cum ne-o povestesc batrinii. Urmind traditia postului din ajunul marii sarbat, credinciosii care au tinut post ieri, gusta astazi din Aghiazma Mare.

Boboteaza este sarbatoarea rinduita in amintirea botezului primit de Mintuitorul Iisus Hristos din mina Sfintului Ioan Botezatorul in apa Iordanului.

Se mai numeste si Epifania sau Teofania, adica Aratarea Domnului, pentru ca in aceasta zi Mintuitorul a iesit pentru prima oara in lume, fiind aratat sau marturisit ca Mesia.

In istorie, cel mai de seama eveniment legat de aceasta sarbatoare era botezul celor care urmau sa devina crestini, care voiau sa imite astfel botezul Mintuitorului in Iordan.

Cum botezul era numit si luminare, sarbatoarea Bobotezei a mai primit si numele de sarbatoarea luminilor sau a luminarii. In ziua de Boboteaza, preotii vesteau credinciosilor in biserici data Pastilor si cea a inceptului Postului Mare.

Zi de obiceiuri si traditii

Inventivi si generosi bacauanii fac din aceasta sarbatoare un prilej de bucurie. Totul incepe atunci preotul umbla din casa in casa cu Aghiazma Mare si Icoana sarbatorii, vestind, prin cintarea specifica, „In Iordan, botezindu-Te, Tu, Doamne”, cum Dumnezeu s-a aratat oamenilor ca Mesia.

In aceeasi zi, exista si obiceiul stropirii cu aghiazma a casei, iar in mediul rural, a tarcului vitelor, a gradjurilor etc.

Cind termina cu gospodaria, oamenii se duc cu Aghiazma Mare in livezi si stropesc pomii fructiferi si via, pentru ca de-a lungul noului an sa fie ferite de seceta, omizii, viermi, mana si alte boli.

Toata aceasta stropire reprezinta un ritual precrestin cu scop curativ, adica, prin intermediul lui, crestinii se incredintau ca animalele vor fi frumoase, iar in gospodarie toate vor merge bine cu binecuvintarea lui Dumnezeu.

Tot din ziua Bobotezii, femeile nu mai au voie sa spele rufele timp de o saptamina, pentru ca apele au fost sfintite si nu trebuie spurcate. Totodata, daca vremea este rece asa cum spune vorba populara cind se vorbeste de „gerul Bobotezei”, la unele biserici, credinciosii fac cruci din gheata. Linga acestea are loc slujba de sfintire a apei”. (Constantin GHERASIM)