Bucureștenii iubesc Muzeul de Artă din Bacău

Marii donatori ai muzeului de artă din Bacău sînt bucureșteni

în anii 1936-1937, doi artiști, Nicu Enea și Ion Diaconescu, au înființat în tîrgul Bacăului o pinacotecă. Instaurarea regimului comunist nu i-au oferit pinacotecii o viață foarte lungă, aceasta fiind desființată. O parte dintre lucrările expuse acolo au luat drumul viitorului Muzeului de Artă din Bacău. Pînă în 1990, numărul celor care au donat lucrări acestui lăcaș de cultură a fost redus. „Dacă îmi amintesc ceva valoros sînt lucrările de grafică, semnate Camil Ressu, între care se afla și portretul lui Arghezi”, ne-a spus Geta Barbu, șefa Secției de Artă de la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”. După 1990, au început să apară și oameni interesați să ofere creații artistice muzeului din Bacău. Alții decît băcăuanii. „între 1990 și 1998, au intrat în fondul Muzeului de Artă 1.140 de lucrări. însă, cu puține excepții, cei care au făcut donații au aparținut altor meleaguri decît cele băcăuane”, a precizat Geta Barbu.
Paradoxal sau ba, după 1990 s-a dovedit că Muzeul de Artă a fost iubit mai mult de străini decît de localnici. Iar cea mai bună mărturie în acest sens sînt donatorii, cei mai importanți dintre aceștia fiind bucureșteni. Gheața a fost spartă într-o manieră cu adevărat boierească, în anul 1991, de celebra artistă Clody Bertola, care a donat muzeului 76 de lucrări purtînd semnătura lui Ștefan Constantinescu, profesor la Academia de Arte Frumoase din București. în anul 1992, o altă bucureșteancă, Ileana Veller, a oferit Muzeului de Artă 41 de lucrări de grafică realizate de Lucia Veller. Anul următor, 1993, a însemnat o premieră pentru instituția băcăuană. „De atunci datează prima donație de la Chișinău. Reputatul ilustrator de cărți Filimon Mămuraru, profesor la Academia din Chișinău, ne-a oferit 12 lucrări”, ne-a spus Geta Barbu. în același an, Adela Brana din București a donat 55 lucrări de grafică, purtînd semnătura lui Nicolae Brana, iar Corina Beiu Angheluță, 43 de lucrări personale și 275 ale lui Octavian Angheluță.
în 1995, un alt artist de dincolo de Prut, Ion Sfeclă, în urma unei expoziții personale la Bacău, a donat șase lucrări de grafică. Tot atunci, bucureșteanul Dimitrie Cosmescu din București a donat 36 de lucrări de grafică Lucia Cosmescu, iar în 1997, 427 de lucrări (dintre care 413 de grafică și 15 picturi). în anul 1998, tot în urma unei expoziții personale, Hortensia Masichievici a oferit muzeului 70 de lucrări de grafică. Unul dintre cei mai valoroși și importanți donatori ai Muzeului de Artă a fost Laurențiu Stan. Este de fapt singurul artist cu studii de specialitate efectuate în perioada interbelică și participări la saloanele oficiale ale acelor timpuri, care a refuzat să participe la expoziții în perioada comunistă și care a fost redescoperit și readus în fața iubitorilor de cultură după 1990. Plecat de curînd dintre noi, artistul Laurențiu Stan a donat 17 lucrări în anul 1994, cu atît mai valoroase cu cît redau aspecte din Bacăul de altădată așa cum a fost văzut el atunci de un tînăr mînuitor al penelului. Este, alături de Nicu Enea, unul dintre puținii, care ne-au lăsat o amintirea despre urbea lui Bacovia. în colecția Muzeul de Artă din Bacău a intrat în urmă cu cîteva luni o lucrare a maestrului Nicu Enea, „Odihnă pe cîmp”, de dimensiuni impresionante, 93X186, dăruită instituției de sculptorul Neculai Enea, nimeni altul decît nepotul artistului, care trăiește tot la București. (Constantin GHERASIM)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!