Bugetarea participativă, o păcăleală a administrației Viziteu. Municipiul Bacău, dat exemplu negativ la nivel național după ce sute de băcăuani s-au implicat degeaba

În 2023, administrația Viziteu a alocat 1 milion de lei pentru bugetarea participativă, menită să finanțeze proiecte propuse și votate direct de cetățeni. După un singur an de funcționare, bugetarea participativă a fost abandonată complet, fără explicații publice, fără implementarea proiectelor selectate. Astăzi, municipiul Bacău a ajuns, potrivit rapoartelor Centrului Român de Politici Europene (CRPE), un exemplu negativ la nivel național în ceea ce privește acest mecanism de implicare civică.

Mecanismul de bugetare participativă a fost prezentat de administrația locală drept o dovadă a deschiderii către cetățeni și a dorinței de a construi politici publice împreună cu comunitatea. În realitate, exercițiul din Bacău s-a dovedit a fi unul superficial, lipsit de continuitate și finalitate. În 2023, anul în care programul a fost organizat, 21 de proiecte au fost depuse de cetățeni și organizații locale. Dintre acestea, doar opt au fost declarate eligibile și au intrat la vot, iar cinci ar fi trebuit să primească finanțare din bugetul alocat.

Un milion de lei puși la bătaie, dar niciun proiect dus la capăt

Cele cinci proiecte declarate câștigătoare în urma votului cetățenilor au fost realizarea unui teren de sport în Cartierul Șerbănești, organizarea unor ateliere de nutriție și dietetică pentru copii sub titlul „Sănătate prin alimentație”, amenajarea unui loc de joacă în zona Alecu Russo, implementarea programului de educație financiară „Bani înțelepți, viitor prosper” destinat copiilor, precum și proiectul de înfrumusețare a zonei Podul de Fier.

În total, 591 de voturi au fost exprimate în cadrul procedurii, un număr care arată că interesul public a existat și că băcăuanii au tratat procesul cu seriozitate. Cu toate acestea, niciunul dintre proiectele declarate câștigătoare nu a fost dus la capăt. Milionul de lei alocat inițial bugetării participative nu a mai fost utilizat pentru implementarea proiectelor votate de cetățeni, iar banii au fost rectificați către alte cheltuieli ale Primăriei, fără o informare publică limpede și fără explicații privind motivele pentru care administrația a renunțat la program.

Un mecanism de nota 2

În raportul CRPE din 2023, Bacăul figura printre municipiile care au lansat pentru prima dată bugetarea participativă, însă cu un punctaj extrem de mic, de doar două puncte. Evaluarea slabă a fost justificată printr-o serie de deficiențe majore ale procesului. Potrivit Centrului de politici europene, nu a existat o dezbatere publică reală pentru adoptarea regulamentului, personalul din administrație nu a beneficiat de nicio formare în domeniul bugetării participative, iar cetățenii ale căror proiecte au fost declarate neeligibile nu au primit niciun feedback.

De asemenea, programul nu a fost susținut de o campanie de promovare coerentă, nu a existat o bugetare tematică care să ghideze propunerile, iar Primăria nu a pus la dispoziția publicului o platformă care să permită urmărirea stadiului de implementare al proiectelor selectate. Nu în ultimul rând, administrația locală nu a implicat niciun actor extern din societatea civilă pentru monitorizarea și evaluarea procesului, un element esențial pentru credibilitatea unui astfel de mecanism.

Cu alte cuvinte, deși bifată formal, bugetarea participativă a fost tratată superficial, fără infrastructura administrativă și instituțională necesară.

CRPE despre Primăria Bacău: obstacole în calea transparenței

Deși organizat în 2023, programul de bugetare participativă nu a mai fost reluat în 2024. Bacăul dispare complet din lista municipiilor cu astfel de inițiative active, în timp ce alte orașe au continuat, au îmbunătățit procedurile și au alocat sume consistente.

În același timp, Timișoara, Reșița, Oradea, Miercurea Ciuc, Târgu Mureș și Brașov sunt date constant de CRPE ca exemple de bună practică, cu procese transparente, continuitate, monitorizare publică și implicare reală a comunității. Bacăul, în schimb, a ales să renunțe complet, dar fără a detalia motivele.

În raportul CRPE din 2024, situația Bacăului este descrisă într-un pasaj extrem de dur, care ridică serioase semne de întrebare privind transparența administrației locale. Potrivit CRPE: Primăria Bacău ne-a transmis că solicitarea CRPE în baza Legii 544/2001 nu ‘respectă’ modelul standard de solicitare, nefiind clar cui îi este adresată cererea și nici unde solicităm primirea răspunsului. (…) Ulterior, Primăria Municipiului Bacău ne-a cerut să le oferim consimțământul de a ne prelucra datele cu caracter personal pentru a ne răspunde cererii.

CRPE și-a exprimat explicit, în cuprinsul rapoartelor lansate, îngrijorarea privind persistența unor astfel de obstacole în calea transparenței, subliniind că aceste informații ar fi trebuit să fie publicate proactiv, nu obținute cu dificultate de o organizație civică.

Un instrument de imagine, intens folosit electoral

Pentru cei 591 de băcăuani care au votat și pentru cei 21 care au depus proiecte, bugetarea participativă s-a dovedit a fi un demers fără rezultat. Astfel, Bacăul a ajuns un exemplu negativ la nivel național despre cum bugetarea participativă poate fi transformată dintr-un instrument democratic într-o simplă bifă politică, într-un mecanism de formă.

CRPE (Centrul Român de Politici Europene), autorul rapoartelor privind implementarea bugetării participative la nivelul autorităților locale, a fost fondat de actualul senator USR Cristian Ghinea și Ciprian Ciucu, noul primar general al Bucureștiului.