Buimaci la școală

• toți colegii mei se plîng că vacanța a fost prea scrută • dacă te uiți la colegi în timpul orelor, îți dai seama că cei mai mulți sînt încă cu mintea la vacanță

S-au dus Crăciunul, Revelionul și petrecerile făcute de prietenii cu nume de sfinți. Voia bună a durat doar două săptămîni. Cam greu să-ți intri în ritm în asemenea condiții. Deși ne-am bucurat cît am fost liberi, acum spunem toți că vacanța a fost insuficientă. O colegă, Diana Roca, chiar a zis bine că „am venit la școală după sărbători cu stomacul plin și capul gol”. Dar, gata! Trebuie să ne concentrăm pentru a lua în primire cum trebuie noul an. Vechile sfaturi ale profesorilor nu au întîrziat să apară, încă din primele zile. Pe lîngă că trebuie să învățăm non stop, ne-au reamintit și de regulamentul școlii și al clasei, în cazul în care unii ar mai fi tentați să petreacă în continuare.

„Era și timpul să înceapă!”, spun unii colegi care se simțeau deja pătrunși de dorul școlii. Alții sînt frustrați de scurtarea vacanței cu o săptămînă, „care ne-ar fi ajutat să ne revenim”. „Pur și simplu mai era nevoie de o săptămînă. Cred că altfel veneam la școală”, mi-a spus Cristina Țaga, de 17 ani.

Cea mai mare problemă a elevilor a fost dintotdeauna cea a „trezitului cu noaptea-n cap”. Școala e școală și trebuie să-i acordăm respectul cuvenit. Cum spre deosebire de anii precedenți, anul acesta școlar pare că durează cu o săptămînă mai mult, indignarea aproape că mă copleșește. Simt că în aceste condiții nu mai este nici o diferență între prezent și trecutul comunist.

Unii mai bucuroși, alții mai triști, mai toți colegii mei au reușit totuși să-și deplaseze piciorușele pînă la școală, încă cu mințile și sufletele rămase în vacanță. Rămîne de văzut cît vor mai fi în această situație – vreo 2, 3 zile, săptămîni sau chiar luni. Și ca să vă conving că aceasta e starea generală de spirit să vă descriu rapid ce văd prin clasă. Priviri pierdute pe ferestre, zîmbete involuntare, minți împrăștiate. Cu siguranță nu e ceva nou, căci nu sîntem nici primii nici ultimii care reacționează așa după vacanța de iarnă. Noroc de profesorii care ne surprind „rătăcirea” și au grijă să ne readucă la realitate. „S-a terminat vacanța. Adunați-vă și concentrați-vă la ore!”, ne cer toți, indiferent ce materie predau. Așa că mai obosiți, mai îmbufnați, acceptăm observațiile profesorilor și încercăm să fim conștienți că în viață nu se întîmplă chiar tot ce vrem noi. Și că mai trebuie să facem și ce trebuie, așa cum fac oamenii mari. (Ioana PAVEL)