Mă întîlnesc, ieri, cu amicul Petru Rusu. Îl cunosc de mulți ani, de pe vremea cînd lucra la „Lapte”, acum e pensionar și pescar înrăit. Îmi zice: „Mi-am afumat șuncile și cîrnații și caltaboșii…”. Îl întreb: „Ai tăiat porcul…?”. „Nu, dom’le, ce porc…? Cumpăr, domnule, cumpăr din piață și fac de toate… Un vecin are un butoi vechi, pe care-l folosim pe post de afumătoare. Anul ăsta ne-am înscris vreo trei sau patru vecini la butoiul ăsta…”. Ne despărțim și-i zic, oarecum invidios, „Poftă bună…!”. Intru la Carne. Îmi amintesc de amicul din Canada, băcăuan, dar care nu mai fusese prin România de vreo zece ani, care s-a minunat, aproape, văzînd ce magazine de carne avem noi în Piața Centrală. „Știi, e mai ceva ca în Toronto… Zău, crede-mă!… Nu mai zic de carnea asta!… Îți vine s-o mănînci crudă…”.
Cu amintirea lui Florin Sârghiuță intru în magazin, de fapt sînt, aici, o mulțime de «magazine» – și mă opresc la amicul Gheorghe Palade care, acum, lucrează la „Gil-Berg” – asta fiind una din firmele de carne de aici. Un ins mă dă la o parte, se vede, e grăbit, „…dă-mi cinci kile de carne de vită, da’ pulpă, te rog! Pierd cursa de Prăjăști. Azi trebuie să tai și porcul. Pentru cîrnați, desigur”. Îl las să cumpere înaintea mea, deși eu eram înaintea lui, dar omul pierdea cursa de Prăjești, și mă gîndesc iar la cîrnați. Face lumea cîrnați, e tradiție, numai porc să nu fii acum!… Auzi, ce gînduri idioate! Numai porc să nu fii acum! Gică Palade nu-i „la raft”, e „jos”, tranșează un vițel, asta o aflu de la Gabi – un bărbat frumușel care tocmai dăduse unui om la vreo 60 de ani, cîteva zeci de mii, restul pe care uitase să și-l ia cu vreo oră înainte. Știam c-o să veniți, zîmbește băiatul ăsta, și omului nu-i vine să creadă că-și primește banii înapoi! Și, imediat, apare un altul, înalt, bine îmbrăcat, cu pălărie neagră, de fetru, pe cap, vrea să-i dau rîndul, l-am ghicit că se grăbește, nu, lasă, omule, eu am de cumpărat, nu glumă, îmi zice, și se adresează lui Gabi: cinci kile de pulpă de porc și cinci de pulpă de vițel…; fac cîrnați, știi?! Aștept. Și, ca să mă răzbun: „Șase de pulpă de porc și patru de vițel și o gușă slabă, de porc țărănesc, dacă ai…; fac cîrnați și chișcă…”. Să mai zică ceva, careva!? (Eugen VERMAN)
Lasă un răspuns