Bursa a intrat într-o perioadă de așteptare

Piețele de tranzacționare a acțiunilor a intrat într-un con de umbră. Volumul de acțiuni tranzacționate a fost scăzut la toate acțiunile. Chiar și cele mai lichide titluri au înregistrat valori mici ale tranzacțiilor. De regulă, Bursa este susținută de operațiunile cu acțiunile celor cinci societăți de investiții financiare, de băncile cotate și de cîteva firme percepute ca fiind o investiție bună. Ceva asemănător se întîmplă și pe piața RASDAQ, unde Banca Comercială Carpatica, producătorul de ulei Argus Constanța, firmele producătoare de ciment și alte cîteva țin în priză tranzacțiile. Acum însă lîncezeala a devenit generală. Scăderea indicilor bursieri s-a făcut simțită toată săptămâna. Vineri, totalul tranzacțiilor abia dacă a atins o jumătate de milion de dolari, ceea ce este extrem de puțin.

SIF Moldova suferă din cauza trenării controlului Curții de Conturi

„Această săptămînă poate fi caracterizată printr-o atitudine de expectativă a investitorilor – ne-a declarat directorul societății de valori mobiliare Trend SA Bacău, Eugen Bogdan. Motivele sînt mai multe și diferă de la societate la societate, dar s-au acumulat acum, iar rezultatul se vede în tranzacții”. Un motiv oarecum general este că toate firmele se află înaintea adunărilor generale de bilanț. În fiecare an – și nu numai pe piața românească de capital -, aceasta este o perioadă puțin fastă pentru tranzacții. Dar de aici încolo lucrurile sînt caracteristice nou. În primul rînd, societățile de investiții financiare – iar SIF Moldova nu face excepție – se resimt din cauza diferendului cu Curtea de Conturi, pe tema controlului pe care acesta îl efectuează. Deși SIF-ul moldovean nu a avut inițial prea multe de comentat, atunci cînd instituția de control a decis reluarea lui, fostul FPP II a ajuns și el la concluzia că este cam mult. În consecință, s-a alăturat celorlalți patru giganți financiari și a cerut decizia Parlamentului în privința legalității și oportunității verificărilor. Comisia parlamentară sesizată a amînat însă discutarea acestui punct, motiv pentru care investitorii stau în așteptare. De aceea, acțiunile SIF Moldova au dat ușor înapoi la Bursă, dar tranzacțiile au scăzut mai ales cantitativ foarte mult. Oficialii SIF Moldova nu comentează evoluțiile acțiunilor la Bursă, considerînd că nu ei trebuie să se pronunțe asupra traiectoriei acestora în tranzacții.

Investitorii așteaptă deciziile din AGA la bănci

O altă categorie de acțiuni „vînate” de investitori sînt cele ale băncilor. De altfel, BRD – Group Societe Generale este unul dintre pilonii de stabilitate ai Bursei. Cu toate acestea, acțiunile sale au dat ușor înapoi, iar volumul tranzacțiilor este scăzut, comparativ cu luna trecută, de exemplu. Ceva similar se întîmplă și cu Banca Transilvania. Explicația în cazul lor este însă alta. Banca Transilvania acorda pînă acum dividende prin distribuirea de acțiuni gratuite în contul lor. Deși a trecut printr-un veritabil cutremur din cauza scandalului creditelor neperformante acordate la sucursala Bacău, instituția bancară cu sediul în Cluj Napoca și-a revenit rapid pe piața de capital. Totuși, acum nu se știe exact cum se va proceda în cazul dividendelor aferente anului 2002. Un caz

similar este și la Banca Română de Dezvoltare. Pentru anul 2001, dividendul a fost și în bani, și în acțiuni gratuite. Acum, și aici plutește incertitudinea, deși banca a anunțat un profit serios.

Piața RASDAQ are probleme din cauza deciziei de retragere a producătorilor de ciment

Piața RASDAQ are de suferit și din cauza adunărilor generale, dar și din alte motive. Dacă AGA poate fi un motiv la Argus Constanța – care a dat înapoi cu cîteva procente -, indecizia cumpărătorilor ține de posibila retragere de pe piață a producătorilor de ciment, adică Moldocim Bicaz, Casial Deva și Lafarge Romcim. Societățile băcăuane nu sînt prea afectate, întrucît tranzacțiile cu acțiunile lor au alte suporturi. Deși există o ofertă de vînzare în derulare la 5.000 de lei/acțiune, Subex nu a trecut de 1.800 de lei/acțiune, care este superior valorii nominale, de 1.000 de lei. Diana Forest a rămas la 19.000 de lei. (Gabriela PASCU)