CA SĂ MAI FACĂ UN BAN ÎN PLUS, Pompierii civili din Buhuși curăță fîntîni și desfundă canale

• cei 11 pompieri civili ai orașului sînt plătiți de primărie • pentru o intervenție în comunele învecinate se percepe o taxă de cel mult un milion de lei

În Buhuși nu există și nici n-a existat vreodată o gardă de intervenție a pompierilor militari. Incendiile sînt stinse doar de pompierii civili ai orașului. Civili, civili, dar cu toții au pregătire de specialitate, au în dotare o autospecială de intervenție cu apă și spumă, au costume de pompieri, aproape similare cu cele ale militarilor, pe care le-au achiziționat cu fonduri de la Consiliul local, și gospodăresc o remiză de care sînt destul de mîndri, deși nu este cine știe ce în comparație cu cele din unitățile militare.

Ioan Vasilache, șeful serviciului public de pompieri civili, a venit aici din 1991, pe cînd încă mai funcționau gărzile civile. „Serviciul public de pompieri civili s-a reînființat în 1998 și s-a reorganizat în 2003. Avem 11 pompieri angajați și sîntem dotați cu o autospecială de intervenție veche, pe care orașul a cîștigat-o prin anii ’70 la un concurs. Dar încă își face treaba, avem cu toții grijă de ea și reparațiile le facem în regie proprie. Lucrăm în trei schimburi, la fel ca orice unitate de pompieri, în așa fel încît să fim pregătiți oricînd să mergem să stingem focul”, ne descrie Vasilache sistemul. Finanțarea de la buget este și în acest caz insuficientă, așa că pompierii civili din Buhuși s-au gîndit că cel mai simplu mod de a face rost de bani în plus este să facă diverse servicii contra cost. „Desfundăm canale sau curățăm fîntîni, atunci cînd sîntem solicitați”, ne precizează șeful serviciului.

Așa au ajuns pompierii civili din Buhuși să încheie contracte de prestări servicii cu localitățile din jur, care se obligă să plătească intervențiile de stingere a incendiilor la care sînt solicitați. „Avem convenții cu localitățile Racova și Blăgești, iar din județul învecinat cu comunele Români și Costișa. Costul unei intervenții pentru stingerea vreunui incendiu se ridică la cel mult un milion de lei”, a explicat Vasilache.

Gheorghe Blăgescu, veteranul pompierilor buhușeni

Cel mai vechi membru al echipei de pompieri civili din Buhuși este Gheorghe Blăgescu, șoferul autospecialei. Munește aici de atîta vreme, încît îi știe fiecare șurub. „Am venit aici odată cu autospeciala. Am lucrat pînă în 1975 în Buzău, mi-am făcut transferul în Buhuși și, la puțin timp după asta, ne-a venit și autospeciala. Își face treaba, așa cum o vedeți. Am fost cu ea la cel mai grav incendiu de prin părțile astea, cînd a ars o carmangerie de la combustibilul lichid cu care era alimentată centrala termică. Din păcate, atunci au murit trei oameni pentru că nu au avut pe unde ieși din încăpere, ușa auxiliară fiind zidită de proprietar. Tot cu ea am fost și la focul de la fostul IAS, unde a ars o hală pe care au transformat-o într-un fel de garaj. Depozitaseră acolo și combustibil și tractoare, și am ținut focul în frîu pînă au venit militarii și ne-au ajutat să-l stingem”, ne-a povestit Blăgescu din experiența sa.

Serviciul public de pompieri civili are și un număr de telefon la care pot fi apelați. Din păcate, sărăcia cruntă care domnește în Buhuși și-a pus amprenta și asupra modului în care sînt apelați în caz de incendiu pompierii civili din oraș. Ei pot fi sunați doar pe un număr de șase cifre, taxabil ca orice număr normal. În caz de incendiu, oamenii din oraș nu-i sună pe ei, ci preferă să sune pe numărul scurt al pompierilor militari din Bacău, care este gratuit. Așa se face că de multe ori militarii băcăuani îi anunță pe pompierii civili din Buhuși despre un incendiu izbucnit la ei acasă. (Mirela ROMANEȚ)