Cacealmaua numită CET Borzești

Redacția Ziarul de Bacău

• deși sînt conștienți că preluarea acestei electrocentrale de către Consiliul local Onești ar fi un dezastru, șefii Guvernului vor cu orice preț să scape de ea

Șefii Guvernului se țin scai de cîteva luni de unele consilii locale din țară pentru a prelua sucursalele Termoelcetrica din acele orașe. Mai de teamă, mai că s-a putut, unele consilii locale au acceptat să-și mai ia o răspundere pe cap. Nu la fel de disponibili s-au arătat consilierii din Onești, care au refuzat în două rînduri să voteze pentru preluarea CET Borzești. Motivul, nici că se putea unul mai serios: unitatea care dădea agent termic orașului și platformei industriale nu este rentabilă. A fost gîndită de așa manieră, încît nimic n-o poate face viabilă în actuala situație. În atare condiții, consilierii, oameni responsabili, au spus pas.

Reprezentanții Guvernului păreau să fi înțeles că primăria din Onești nu se poate angaja să preia un mastodont nerentabil, pentru că, și dacă ar vrea, nu are bani suficienți să-l țină. Acum două zile s-a demonstrat clar că șefii PSD de la București vor musai să scape Termoelectrica de CET Borzești, indiferent de dezastrul care ar urma după aceea. Supărat nevoie mare că „picii” PSD-iști din teritoriu au îndrăznit să țină piept mai marilor pe linie de partid, Octav Cozmîncă, ministrul administrației publice, a trecut la ultima videoconferință la intimidări. Pentru că doar așa poate fi caracterizat ceea ce s-a întîmplat la acea întîlnire. După ce a țipat bine la șefii județului, care n-au îndrăznit să schițeze măcar un gest, „tăticul” administrației publice i-a chemat luni la raport, la București. Unde, probabil, reprezentanții Guvernului vor încerca să-i determine să ia CET Borzești.

Șefii județului care au participat la videoconferință au dat încă o dată dovadă de lipsă de fermitate. Toți au ascultat, nici unul n-a scos un sunet. Nu la fel de „marcat” de tonul virulent al lui Cozmîncă a fost Emil Lemnaru, primarul Oneștiului. El ne-a declarat că nu vrea să preia CET Borzești fără variante viabile. Nici el, dar mai ales consilierii locali. Lemnaru susține că, dacă ar monta microcentrale în oraș, ar trebui să plătească două sute de miliarde de lei. Dacă ar achita salariile pe un an de zile ale angajaților din CET Borzești, ar trebui să achite o sută de miliarde. Adică jumătate din sumă. Avantajul este clar: la microcentrale efortul financiar este dublu, însă investiția rămîne și poate fi recuperată în timp.

Premierul Adrian Năstase și Octav Cozmîncă au prezentat în cîteva rînduri facilitățile pe care le au consiliile locale care preiau CET-urile. O verificare mai atentă, demonstrează clar că e vorba de o cacealma. Nici vorbă de avantaje. Cel puțin nu în cazul Oneștiului. Ordonanța 78, care încă nu a apărut în Monitorul Oficial, spune că CET-urile vor deveni firme private, dar de interes local. Datoriile înregistrate pînă în aprilie vor fi scăzute din capitalul social al societății. Dar ștergerea datoriilor în această manieră nu ajută la nimic. Dacă Consiliul local Onești ar prelua CET-ul de la zero, în două, maxim trei luni unitatea ar trebui închisă din cauza datoriilor care se vor acumula. Pentru că e clar că aici se va ajunge. Iar banii adunați la bugetul local al primăriei, chiar dacă se va renunța la toate celelalte cheltuili, n-ar folosi la nimic. Adică avantaje doar pe hîrtie, care dau bine la popor și la imaginea PSD.

Reacția virulentă a ministrului Cozmîncă de a determina autoritățile din Onești să preia CET-ul este cu atît mai de neînțeles, dacă luăm în calcul că, la ultimul Birou Executiv al PSD, deputatul Viorel Hrebenciuc, vicepreședintele Camerei Deputaților, le-a dat dreptate autorităților din Onești. El a afirmat atunci că și el vede lucrurile la fel ca primarul Lemnaru și că aleșii locali nu trebuie să accepte CET Borzești fără să aibă sprijin real de la Guvern. Acest lucru are două explicații. Una ar fi că liderii PSD de la București nu discută și nu se pun de acord asupra unor probleme extrem de importante, cum este și cea de față. Cea de-a doua este că discută, dar n-au soluții. Și aplică o „politică a momentului”. Adică hai să scăpăm de CET și după aceea mai vedem noi ce facem. Avantajul în acest caz ar fi, evident, al Guvernului: Termoelectrica scapă de uriașul neproductiv și, implicit, de niște cheltuieli enorme. Singura consecință ar fi că zeci de mii de oameni din Onești ar rămîne fără căldură la iarnă. Dar asta nu prea contează pentru domnii cu birouri călduțe. Oamenii de rînd au mai stat în frig și în alte ierni, iar guvernanți nu s-au ostenit prea tare nici atunci.

Prefectul Radu Cătălin Mardare ne-a declarat că vineri dimineață va discuta despre CET Borzești cu președintele Neculai Lupu. Ce-o mai fi de spus după atîtea runde de discuții, la Bacău și la București, Dumnezeu știe. Prefectul ne-a confirmat că luni va pleca cu cei amintiți de ministrul Cozmîncă la București. Rămîne de văzut ce hotărîri se vor lua acolo. Dacă primarul din Onești va reuși să-și impună și de această dată punctul de vedere, așa cum a făcut-o și pînă acum. Măcar el. (Eduard ADAM)

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.