Actuala Cale Sacra din cadrul Sanctuarului lui Apolo din Delfi are in compunere 95 de elemente constructive in timp ce, inainte de ocupatia romana, cuprindea doar 69. Parcurgerea acestei cai se face fara graba, cu harta in fata, pentru ca, altfel, se risca ratarea a numeroase relicve arheologice, unele doar sub forma de citeva pietre cioplite, care se insira la fiecare pas, la dreapta si la stinga. Nu acelasi lucru s-a intimplat cu grupul nostru, care a avut la dispozitie numai o ora si jumatate pentru a urca pina la masiva stinca Rodine sub care Sanctuarul Apolo este dispus in amfiteatru.
Dupa ce am iesit din Muzeul Arheologic, am urcat pina la intrarea in sanctuar. Si aici intrarea a fost gratuita! Asa stiu grecii sa-si promoveze turismul! Ne-am adunat in jurul ghidului pe dalele Agorei Romane, dupa care am urcat patru trepte, care marcheaza patrunderea dincolo de zidul de aparare, din care a mai ramas cel mult o treime. La dreapta intrarii, citeva pietre marcau conturul soclului statuii Taurului din Corsir, executata intre anii 490 si 480 i.Hr. de Teopropos din Egina. Legenda acestui taur este descrisa de istoricul grec Pausanias (sec. II d.Hr.): „Un taur si-a abandonat vacile din cireada si a coborit de la pasune pe a mugi la malul marii. Cum aceasta isprava se intimpla in fiecare zi, vacarul i-a luat urma si a vazut in mare un banc de toni neasteptat de mare. El i-a anuntat pe locuitorii din Corsir, dar acestia nu au reusit sa prinda pestii. Atunci ei au sacrificat taurul la Templul lui Apolo si imediat au reusit sa prinda toti tonii”.
…Am ajuns in fata Tezaurului celor din insula Sikinos, primul dintr-o lunga serie (celor din insula Sifnos, tebanilor, beotienilor, megarienilor, atenienilor s.a.m.d.). Din cladire nu a mai ramas decit fundatia. Profesorul universitar de istorie Tocilescu mi-a spus: „Frontonul era sustinut de doua coloane si doua cariatide. In interior se gasea carul cu care tiranul Clistene din Sikinos a iesit cistigator in anul 582 i.Hr. la Jocurile Pitice”.
…Tezaurul Atenienilor este singurul la care a fost restaurat chiar si acoperisul. Putin mai sus, pe aceeasi parte a Caii Sacre, am vazut Stinca lui Leto, prilej de prelegere pentru universitarul de istorie:
– Leto a fost o zeita asimilata de romanii drept Latona. In urma relatiei cu Zeus, ea i-a nascut pe gemenii Artemis si Apolo. Artemis a fost zeita vinatorii, pe care romanii au numit-o Diana. Apolo a fost zeul soarelui, al muzicii, iar romanii nu i-au schimbat numele.
– Alaturi vad un izvor.
– Este Izvorul zeitei Gea, numita si Terra.
– Imi spuneti citeva cuvinte despre Gea?
– Gea, in urma relatiei cu Uranus, zeul cerului, devine mama titanilor. Temindu-se ca va fi detronat de fiii sai, Uranus ii tinea inchisi pe titani in Tartar, un tinut situat sub Infern. Totusi, fiul sau Cronos l-a detronat pe Uranus, dupa ce i-a taiat organele genitale.
– Ooo! Ce obiceiuri feroce aveau zeii!
…In fata se desfasura Porticul Atenian din care au ramas numai patru coloane. Universitarul Tocilescu a fost pe emisie: „Imparatul persan Xerxe a construit un pod din pontoane legate cu fringhii peste strimtoarea Dardanele. Dupa victoria de la Salamina din anul 480 i.Hr., atenienii au adus unele dintre acele fringhii in acest portic”.
Eu încercam sa-mi închipui razboiul ce persii, dar legenda în care Cronos si-a mutilat tatal cu atita ferocitate nu-mi iesea din minte.
DORU CIUCESCU
Lasă un răspuns