Economia județului – pierderi de peste 142 de milioane de euro
• aproape jumăte din activitatea economică este „subterană” • specialiștii Camerei băcăuane acuză Guvernul de mentalitate „etatistă” • capitalul social a scăzut cu 4,7 la sută, de la peste 473 de milioane de euro, în 2001, la aproximativ 496 milioane de euro, anul trecut • anul trecut au fost dizolvate 542 de societăți comerciale
Datele statistice referitoare la anul 2002 relevă că economia județului Bacău a mers mai bine anul trecut decît în 2001. Camera de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Bacău a dat publicității un raport privind „Starea mediului economic al județului Bacău”, din care rezultă că, pe de o parte, producția industrială a crescut, dar, pe de altă parte, inițiativa privată este în scădere.
Într-un „Cuvînt înainte” la Raport, autorii documentului afirmă că „mai mult ca oricînd, astăzi este evident faptul că politicile guvernamentale de sprijinire a dezvoltării mediului economic au pălit în fața măsurilor de vădită conotație socială. La nivel strategic, perioada anului precedent a fost una de destrămare a valorilor și experienței acumulate în 12 ani de către societatea civilă, măsurile luate la nivel central generînd deja efecte care se răsfrîng negativ asupra activității oamenilor de afaceri din România”. Cauzele acestui fenomen sînt, în viziunea specialiștilor Camerei, neimplicarea Guvernului în sprijinirea unui mediu economic sănătos, ceea ce a condus la o pondere a economiei subterane de 45-50 la sută din economia manifestată la vedere. De asemenea, „valoarea conceptului de Birou Unic a recomplicat procedurile de înregistrare de autorizare a funcționării agenților economici și de autorizare a funcționării, efectul imediat resimțit de aceștia fiind creșterea birocrației”. Autorii raportului afirmă că transferul Registrului Comerțului de la camerele teritoriale în administrarea statului a condus la „degradarea sistemului informațional de afaceri”. O altă cauză a degradării mediului de afaceri este „menținerea barierelor financiare și neimplementarea unui nou cod fiscal”.
Specialiștii Camerei precizează că naționalizarea Registrului comerțului nu poate constitui decît o „neinspirată dovadă de menținere și manifestare a mentalităților etatiste”. Momentul ales pentru luarea unei astfel de decizii, din punctul de vedere al progreselor înregistrate de funcționarea birourilor unice, demonstrează inconsecvență legislativă. Se mai consideră că, în general, măsurile luate la nivel politic-administrativ vădesc „dezinteresul” manifestat de Executiv față de activitatea și rolul asociațiilor patronale și profesionale, în general, și a camerelor de comerț, în special. Contrar practicilor europene, unde executivele delegă cît mai multe dintre atribuțiile privind mecanismele administrative către strucurile neguvernamentale, Puterea din România „tinde să preia și atribuții a căror administrare constituie istorie pentru societatea civilă din alte țări ale Europei”. Documentul mai arată că, în economiile de piață bazate pe cerere și ofertă, asociațiile de afaceri, asociațiile patronale și camerele de comerț au demonstrat cu fiecare ocazie faptul că se adaptează mult mai ușor condițiilor aflate în continuă schimbare. „Tocmai faptul că în România asociațiile patronale sînt construite după modelul centralist determină deturnarea situațiilor și condițiilor reale din economie, în dialogul tripartit Guvern-sindicate-patronate, ultimul partener fiind cel mai adesea lipsit de reprezentativitate, nealineat intereselor economice reale, generator de handicap în determinarea unui trend economic ascendent”.
Particularitățile economiei băcăuane
Particularitățile economice ale județului menționate în raport sînt:
• producția industrială a județului Bacău a crescut în anul 2002 cu 22,8 la sută față de anul anterior, ponderea cea mai mare în realizarea acesteia avînd-o municipiul Onești, 48,5 la sută, urmat de municipiul Bacău cu 25,9 procente. Mediul rural are o contribuție de 9,8 la sută la realizarea producției industriale a județului;
• activitățile industriale care au cunoscut creșteri ale producției industriale în perioada analizată sînt prelucrarea țițeiului și cocsificarea cărbunelui, de 2,4 ori; prelucrarea lemnului, exclusiv mobilier, cu 22,2 la sută; industria alimentară și de băuturi, cu 5,1 procente;
• în structura pe activități economice, cea mai mare pondere în producția industrială o au, în ordine, prelucrarea țițeiului și cocsificarea cărbunelui, extracția țițeiului și a gazelor naturale, chimia, industrial alimentară și de băuturi;
• exportul realizat de unitățile cu sediul în Bacău a fost de aproape 161,4 milioane de dolari în primul trimestru al anului 2003, ceea ce înseamnă o dublare a acestui indicator față de aceeași perioadă a anului trecut. Exportul realizat de județul Bacău reprezintă aproape patru procente din exportul total al României;
• importul realizat în trimestrul întîi din 2003 a fost de peste 145,3 milioane de dolari, fiind mai mare cu 95 la sută decît cel realizat în trimestrul întîi al anului trecut. Importurile județului Bacău reprezintă aproape trei procente din importurile țării;
• soldul balanței de comerț exterior pentru județ a fost pozitiv pe primul trimestru din acest an, față de un sold negativ la nivelul țării. Astfel, dacă la nivelul țării gradul de acoperire al importurilor cu exporturi a fost de 83,1 la sută, în județul Bacău nivelul exporturilor a depășit cu 11 procente nivelul importurilor pentru primul trimestru;
• activitățile din domeniul construcțiilor au cunoscut o creștere de șapte procente a lucrărilor realizate în primele nouă luni ale anului trecut față de anul precedent;
• sînt relevante tendințe noi în creșterea volumului de activități, fizic și valoric, din domeniul comunicațiilor și informaticii. Instalarea de noi echipamente digitale și mărirea capacității centralelor telefonice digitale existente au condus la realizarea unui grad de digitalizare de 93,2 la sută, față de 66,8 procente înregistrate la începutul anului 2001. Gradul de automatizare este de sută la sută, iar gradul de telefonizare este de 19,3 la sută, față de 16,8 procente la începutul anului 2001.
Micii întreprinzători, din ce în ce mai puțini
Analiza efectuată de specialiștii CCIA arată că numărul înregistrărilor micilor întreprinzători (persoane fizice autorizate și asociații familiale) este în scădere.
Tabel. Situația înregistrărilor la data de 31 mai 2003
Forma juridică 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 Total
SA, SRL, SNC, OC, RA 1.892 2.609 1.868 2.407 1.559 1.452 1.172 1.128 746 703 791 904 413 17.644
AF, PF 391 348 154 66 466 702 667 1.594 1.125 956 691 682 160 8002
Total 2.283 2.957 2.022 2.473 2.025 2.154 1.839 2.722 1.871 1.659 1.482 1.586 573 25.646
Notă. SA – societate pe acțiuni; SRL – societate cu răspundere limitată; SNC – societate în nume colectiv; OC – Organizație cooperatistă; RA – regie autonomă; AF – asociație familială; PF – persoană fizică autorizată.
Din analiza datelor rezultă că la data de 31 mai 2003, numărul total de agenți economici înregistrați era de 25.646, din care 17.644 societăți comerciale, regii autonome și organizații cooperatiste și 8.002 asociații familiale și persoane fizice. De remarcat că ponderea AF și PF este de 31,2 la sută din numărul total al agenților economici înregistrați. De asemenea, trebuie menționat că 3.293 de societăți comerciale, din totalul de 17.644, sînt dizolvate, conform Legii 314/2001, pentru nemajorarea capitalului social.
Concluzii:
• în anul 2001, s-au înregistrat cei mai puțini agenți economici, 1.482;
• numărul societăților comerciale înregistrate a fost în continuă scădere, nivelul minim fiind de 703 înregistrări, în anul 2000. Perioada 2001-2002 este caracteriată de o creștere a numărului societăților comerciale înregistrate, 791 în 2001, respectiv, 904 în 2002;
• evoluția înregistrărilor de asociații familiale și persoane fizice evidențiază anul 1994 ca fiind perioada cu cel mai mic număr de înregistrări, 66. Începînd cu anul 1995, numărul AF și PF înregistrate a fost în continuă creștere, cu un maxim în anul 1998, cînd numărul acestora l-a depășit pe cel al societăților comerciale, situație care s-a menținut și în următorii doi ani, adică în 1999 și 2000.
Ca urmare, se poate concluziona că numărul persoanelor juridice a cunoscut o fluctuație, în perioada 1991-2003, scăzînd de la 2.957 în anul 1992, la 1.586 în 2002. Se mai observă numărul mare de asociații familiale și persoane fizice autorizate, care ajunge la 45,35 la sută din cel al societăților comerciale. De asemenea, intrarea în vigoare, în noiembrie 2002, a Legii 507/2002 privind organizarea și desfășurarea unor activități economice de către persoane fizice a dis la scăderea numărului de înregistrări de AF și PF, din cauza condițiilor impuse pentru eliberarea autorizației și desfășurarea activității acestora.
Ponderea, atît ca număr de înregistrări, 18.994, cît și ca valoare a capitalului social, 458,3 milioane de euro, este deținută de mediul urban, numărul înregistrărilor fiind cu 28,5 la sută mai mare față de mediul rural. La țară, agenții economici dețin aproape 26 la sută din numărul total de înregistrări, 6.652, și o pondere a capitalului social de 3,1 la sută. Dacă în mediul rural repartiția agenților economici este relativ egală, respectiv 51,7 la sută AF-uri și PF-uri și 48,3 la sută societăți comerciale, la oraș, societățile comerciale reprezintă 76 la sută față de 24 procente, cît este ponderea AF și PF. (Florin POPESCU)
Lasă un răspuns