~3 min lectură 1 comentariu

Camera de Comerț Bacău a revenit în sistemul cameral

Redacția Ziarul de Bacău

Camera de Comerț și Industrie (CCI) Bacău și alte trei astfel de organizații (camerele de comerț Dolj, Prahova și Vâlcea), excluse abuziv, în luna martie, din Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) au fost repuse în drepturi de Judecătoria Sectorului 3 București. Conform Codului de Procedură Civilă, hotărârea instanței este executorie. Astfel, cele patru camere de comerț și industrie sunt membre cu drepturi depline ale CCIR.

ts1.even.camera

Petru DONE

În luna aprilie 2012, mai multe Camere de comerț județene i-au cerut președintelui CCIR, Mihail Vlasov, documentele justificative pentru cheltuirea a 12.239.098 de lei din Fondul la dispoziția președintelui. În același timp, au cerut explicații pentru depășirea cu 5.939.098 de lei a bugetului aprobat pentru anul 2011, în condițiile în care Camera națională înregistrase, în acel an, un deficit de 5.143.928 de lei. Mihail Vlasov a refuzat să răspundă și, în consecință, camerele județene au intentat un proces prin care au contestat descărcarea de gestiune a președintelui CCIR și au sesizat Direcția Națională Anticorupție (DNA) cu privire la posibile acte de corupție și deturnare de fonduri. Camerele județene care au sesizat DNA și au intentat procesul au fost excluse abuziv din CCIR, sub pretextul fals al absentării la adunările generale ale Camerei naționale.

Cele patru organizații au anunțat că vor continua demersurile legale pentru transparentizarea cheltuirii patrimoniului CCIR și tragerea la răspundere a tuturor persoanelor vinovate de nerespectarea legii.

Doru Simovici, președintele CCI Bacău, declara, la momentul deciziei CCIR de excludere a camerelor teritoriale, că chiar din 1990, de când au fost reînființate camerele de comerț în România, până în 2007, a fost o permanentă „dezbatere” în acest sistem, cu unele accente de dispută, dar toate principiale în ceea ce privește funcționarea CCIR ca entitate organizatorică asociativă la nivel național, care în principal avea menirea de a reprezenta firmele și CCI din România în relația cu autoritățile, la nivel central.

„Am militat pentru o CCIR puternică – a precizat președintele CCI Bacău -, care să-și realizeze această menire de reprezentare. Disputele de până în 2007 am crezut că se vor sfârși la acel moment, când, profitând și de o modificare a Legii camerelor de comerț și industrie din România, s-a făcut o schimbare, pe care ne-o doream. Atunci i-am spus reformă, schimbare pentru democratizarea CCI. Am făcut parte din echipa care a realizat această schimbare.” După 2007, în următorii patru ani, reformiștii și-au dat seama, însă, că lucrurile nu s-au întâmplat așa cum și-au dorit, iar între 2008 și 2012 au încercat să aibă o poziție constructivă în sistem, în organizarea și funcționarea CCIR, în partea ei tehnică și relațională, a funcției consultative. „Cred că am avut o contribuție majoră în definirea acestei funcții, care, de altfel, este destul de firav prezentă în activitatea și a camerelor teritoriale și a CCIR (la unele camere poate că chiar este inexistentă). Și am încercat să împărtășim din experiența CCI Bacău în acest sens” – a mai spus Doru Simovici.

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

1
Exprimă-ți opinia civilizat
  1. V
    Vlad tepes
    22 iulie 2013, 05:29
    0

    Doru Simovici..Mitica Dragomir.. Mircea Sandu ..presedinti pe viata .. !!

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.