• reprezentanții membrilor camerei acuză lipsa legislației specifice în domeniu, a accesului la informațiile de afaceri și a surselor de finanțare de care Camera are nevoie
Adunarea reprezentanților membrilor Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Bacău (CCIA) a analizat, la sfîrșitul săptămînii trecute, raportul privind starea mediului economic al județului Bacău în anul 2003. Ei au luat act, astfel, de starea precară a economiei județului, de dificultățile cu care se confruntă agenții economici în desfășurarea activității și de dificultățile pe care le întîmpină chiar Camera de Comerț, dar și organizațiile asociative patronale în realizarea misiunii pe care o au și în atingerea obiectivelor propuse. În baza acestor concluzii, a fost formulat un Apel către autoritățile locale și centrale, către organizațiile guvernamentale și neguvernamentale reprezentative la nivel local și național, către organizațiile societății civile, agenții economici băcăuani și presă. Apelul vine după mai multe încercări din partea Camerei de a ridica vălul care o înconjoară în ultimul timp și de a atrage atenția asupra deteriorării mediului de afaceri băcăuan. Camera de Comerț Bacău a trecut prin cea mai grea perioadă de la reînființarea ei, cu 12 ani în urmă, după de Registrul Comerțului a fost preluat de Tribunalul Bacău și a rămas, în acest fel, fără o importantă sursă de finanțare.
De la fereastra camerei, economia județului se vede în negru
Prima concluzie a reprezentanților membrilor CCIA Bacău este că indicatorii economico-financiari ai județului în 2003 arată o scădere a performanțelor economice comparativ cu anul 2002, în contextul în care indicatorii pozitivi, cifra de afaceri și profitul brut, au înregistrat creșteri inferioare celor din dreptul indicatorilor negativi. Astfel – se arată în comunicatul de presă al camerei, semnat de președintele Doru Simovici -, cifra de afaceri a avut o creștere nesemnificativă, cu doar 3%, profitul brut a crescut cu 19%, în timp ce volumul pierderilor a crescut cu 53%, deci mult peste creșterea profitului brut. De asemenea, agricultura județului ae mari probleme în condițiile în care în mediul rural infrastructura fizică, de utilități și de afaceri este insuficient dezvoltată sau lipsește cu desăvîrșire. Pe lîngă acestea, industria extractivă și prelucrătoare a fost total neperformantă în 2003 și a avut o pondere majoritară (75%) în totalul pierdeilor înregistrate de economia băcăuană. Membrii camerei mai acuză că nici potențialul turistic nu a fost suficient valorificat, ca și resursele naturale. Între mediul urban și cel rural, dar și între orașe sau între comune, există serioase diparități socio-economice.
Fără Registrul comerțului și cu membri tot mai puțini
Camera de comerț este organizația creată pentru a-i reprezenta pe membrii ei în relațiile de afaceri, în relațiile cu autoritățile sau cu mediul de afaceri din străinătate. Ea are și rol de consilier în mediul de afaceri, dar și de inițiere a unor acțiuni care să servească membrilor pe care îi are. În același timp, camera este un organism care se autofinanțează, din cotizațiile membrilor, dar și din surse proprii, prin acțiuni specifice. Una dintre sursele cele mai importante de venit a fost, pentru Camera de comerț, Registrul comerțului. Pînă în momentul în care, după lungi dispute cu Camera de comerț a României și cu forțe din eșafodul politic și guvernamental, Registrul a fost încredințat Ministerrului Justiției. Atunci au apărut probleme serioase în fața camerelor de comerț, care au fost forțate astfel să se restructureze, să se reorienteze, să disponibilizeze personal și să trăiască numai din ce produceau. Dispute politice la nivel local și central au erodat și mai mult suportul lor organizațional, iar la Bacău poate mai mult ca în alte județe. Nu este de mirare că o parte dintre membrii camerelor au preferat, în aceste condiții, alte forme de reprezentare, iar firmele nou înființate să nu mai caute umbrela Camerei de comerț.
Analiza acestor fenomene i-a determinat pe reprezentanții membrilor Camerei de comerț din Bacău să nominalizeze „barierele” care au apărut în cale. Prima a fost identificată în „lipsa unei legislații specifice camerelor de comerț din România, armonizată cu legislația Uniunii Europene și prin care statul să stimuleze dezvoltarea acestor organizații și să susțină prin mijloace financiare și nefinanciare activitatea lor”. De asemenea, a fost acuzată lipsa accesului la informațiile de afaceri, după transferarea Registrului comerțului, dar și a surselor de finanțare. Din ce poate trăi o cameră de comerț dacă a fi membru cotizant este o opțiune voluntară, nu obligatorie, dacă atribuțiile unei camere sînt mult limitate (deși au un potențial foarte mare). În plus, se spune că administrațiile locale și centrale au subevaluat rolul camerelor de comerț, care nu mai au un parteneriat real cu structurile de putere.
În aceste condiții, apelul Camerei de comerț Bacău pare unul de disperare în fața unei realități pe care nu o mai poate învinge. Dar este unul real, care ar trebui să-i pună pe toți cei implicați pe gînduri, pentru că organizațiile de genul camerelor de comerț sînt baza unei economii de piață eficiente. Sînt vizate și autoritățile și factorii de putere, dar și oamenii de afaceri dintr-o comunitate care ar trebui să strîngă rîndurile și să se organizeze mai eficient. Evident, fără implicarea politicului peste limitele bunului simț. (Petru DONE)
Lasă un răspuns