Căminele culturale mai sînt bune doar pentru discoteci

Construcții vechi, dezolante, cu pretenție de loc destinat culturii, așa arată mai toate căminele culturale din satele băcăuane. în alte vremuri serveau ca locație pentru manifestări de tot felul, dar acum nu mai au mare utilitate în comunitățile rurale. Cîndva, aici rulau filme la sfîrșit de săptămînă sau aveau loc serbări mai mult sau mai puțin comuniste.
Astăzi, în unele comune, aceste clădiri nu mai au nici un fel de utilitate, iar construcțiile stau să se năruie. în altele se mai organizează, la intervale mari de timp, cîte o manifestare firavă, organizată mai ales de școlile din comună. în fine, unele mai zdravene s-au transformat în discoteci sau cluburi pentru tinerimea de la sate. De evenimente cu adevărat culturale nimeni nu mai are nici dispoziția necesară nici finanțele aferente. Cele mai multe au fost cîrpite cît să mai reziste cîțiva ani, pentru că o renovare sau o reconstrucție este aproape exclusă din cauza lipsei de bani invocată de primării. Doar în perioada sărbătorilor de iarnă, aceste stabilimente mai sînt oarecum resuscitate, odată cu unele serbări ale micuților sau cu petrecerile organizate de tineri. în județul nostru mai sînt funcționale și își păstrează încă utilitatea pentru care au fost concepute doar cîteva cămine culturale, pe care le numeri pe degete. în cele mai multe funcționează doar discoteci sau se mai consumă nunțile sau botezurile de la sate.

Ziduri goale

în comuna Izvoru Berheciului nu există cămin cultural. Ion Ciuche, primarul acestei comune, spune că, pentru tineretul din sat și manifestările lor, a fost renovată o sală de grădiniță. „Ne-ar trebui un miliard de lei ca să facem căminul cultural și nu știu cînd vom avea acești bani”, a spus, cu un oarecare pesimism, primarul din Izvoru Berheciului.
Nici căminul cultural din Strugari nu stă mai bine. Aflată chiar lîngă sediul primăriei, clădirea nu mai are mult pînă să devină o veritabilă ruină. Mai este folosit, cînd și cînd, odată cu serbările școlare de început și sfîrșit de an. „O eventuală reparație a acestuia ar însemna tot atîția bani cît pentru construcția unuia nou, așa că, fără îndoială, cea mai bună soluție ar fi să ridicăm altul nou. în prezent, în căminul cultural nu putem să organizăm nimic pentru că înăuntru este mai frig decît afară. în plus nu produce nimic și nici nu putem să plătim un angajat pentru întreținerea lui. Rămîne să așteptăm ziua cînd vom avea bani ca să putem ridica un cămin cultural nou pentru comuna noastră”, a spus Aurel Melinte, secretarul primăriei.
Clădirea căminului cultural din Tamași este veche de peste 100 de ani, iar pe vremuri exista aici o bibliotecă. Bernadin Tamaș, primarul din Tamași spune că, acum, construcția necesită renovare, iar primăria a solicitat în, acest scop, un miliard de lei. „Am folosit căminul cultural la campania electorală și la alegeri. Mai au loc aici și unele manifestări sportive. Este vorba ca, în viitor, în această clădire să fie sediul primăriei noi”, a spus primarul Tamaș.

Transformate în discoteci

în cele mai multe cămine culturale nu se produc mari evenimente culturale, ci mai sînt ținute pe picioare de cîte o discotecă organizată de vreun sătean cu inițiativă. Puțin mai mult decît o ruină este și căminul cultural din Roșiori, unde construcția mai păstrează semnele unui incendiu care a mistuit-o în urmă cu doi ani. Deși este într-o stare deplorabilă, ea este folosită totuși ca discotecă, sîmbăta și duminica. Petru Matei, edilul comunei Roșiori, spune că, în alte vremuri, acest cămin cultural avea chiar și o echipă de dansatori, era decorat cu elemente tradiționale și deținea o colecție impresionantă colecție de costume populare, care cu timpul s-au dus pe apa sîmbetei.
Tot discotecă se ține și în căminul cultural din Mărgineni care este închiriat unei asociații familiale. Carmil Herciu, edilul acestei comune, spune că imobilul mai servește ca și club sportiv pentru tinerii amatori să joace tenis de masă. „Clădirea a fost grajdul boierului Brăescu. Un sfert din clădire este spațiul poștei, iar restul este folosit ca discotecă”, a spus primarul Herciu.
Valentin Mîrzac, primarul din Colonești, spune că, pînă acum, nu a prins nici un ban pentru reabilitarea căminului cultural din comună, drept pentru care l-a cîrpit și văruit cum s-a descurcat. „De sărbători, vrem să îl închiriem pentru tineretul care va dori să facă o masă. Aduc băieții din comună muzică populară și de Sfîntul Ion și de Bobotează, în rest nu folosește decît la nunțile și cununiile din sat”, a menționat primarul Mîrzac.
Din păcate, sînt mult mai multe cămine culturale care zac uitate de lume. în unele locuri, oamenii nici nu își mai amintesc de cînd nu a mai fost folosit căminul lor cultural. Printre cele cîteva localități care se mîndresc cu unele cămine culturale în adevăratul sens al cuvîntului sînt Traian, Filipești și Plopana. (Bianca TOMESCU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!