Organizatia austriaca Vier Pfoten a lansat, la sfirsitul anului trecut, prin filiala sa din Romania, campania „Stampila pe ou”, o actiune prin care vrea sa atraga atentia „asupra oualor din baterii, folosite in mincarea procesata si industria de catering” si cere implementarea unui sistem obligatoriu de etichetare a acestora. Campania combate, de fapt, cresterea gainilor in sistem industrial in asa-numitele „baterii” – custile din halele special amenajate, in care spatiul restrins si alti factori ar stresa pasarile, de la care si ouale obtinute ar fi „stresate”. Campania afecteaza interesele industriei avicole, din care face parte si Grupul Agricola Bacau.
Normele europene invocate de organizatii ca Vier Pfoten pentru industria avicola sint, evident, bune. Campaniile organizate in acest scop se lovesc, insa, de doua mari incoveniente pentru ca lucrurile sa se indrepte facil. Pe de o parte, costurile mari pentru tehnologii moderne in industria de profil, care se vor regasi automat in preturile produselor, iar pe de alta nivelul de trai scazut, datorita caruia oamenii prefera tot produsele ieftine, desi mai putin recomandate de nutritionisti. Stampilele aplicate pe oua arata provenienta lor, iar consumatorii pot alege.
Unde este stresul mai mare?
Mai stresata decit gainile din Baterii este chiar industria avicola, care pina la sfirsitul anului trebuie sa inlocuiasca bateriile vechi, mici si strimte, cu altele, noi, confortabile. Altfel, fermele vor fi inchise. Investitia inseamna o presiune economica mare. Pentru ca schimbarea tehnologiilor costa. Grigore Horoi, presedintele Grupului Agricola, spune ca industria avicola cere in general investitii foarte mari si este supusa unor riscuri enorme (crize sanitar-veterinare, crize de supraproductie, criza resurselor etc.). Desi este o industrie performanta, marjele ei de profit sint foarte mici. In plus, meseria de avicultor nu este nici usoara, nici foarte placuta. Iar de o bucata de timp, mai bintuie si campaniile impotriva industriei de profil. „Fata de ceea ce spun unii teoreticieni, nutritionisti sau activisti din unele organizatii – a precizat Ghrigore Horoi -, noi sustinem ca produsele noastre, chiar in conditiile de acum, sint sigure pentru sanatatea oamenilor, realizate intr-un lant de productie si distribuite riguros reglementat la nivel european si national. In acest sistem, sint aspru sanctionate abaterile de la proceduri”.
Estul nu-i ca Vestul
Industria avicola din tarile Europei de Est are si alt sprijin fata de aceea din Vest. In plus, in tarile dezvoltate si consumul de produse avicole este mult mai mare. In ultimii ani, conditiile de piata in avicultura au devenit tot mai grele, iar concurenta mai puternica. „Preturile – spune Grigore Horoi – au scazut dramatic. De la 0,34 de lei pe un ou, de exemplu, s-a ajuns la 0,12 lei. In timp ce costurile erau la 0,28 de lei pe bucata, o diferenta de nesuportat. Nu vad alta solutie de a produce hrana necesara omenirii, decit tot in sistem industrial. Nutritionistii fac pledoaria hranei sanatoase, cum era pe vremea bunicilor. Dar societatea a evoluat, lumea s-a inmultit, iar cerintele de hrana sint tot mai mari. Si, pina la urma, sa observam ca de cind mincam industrial speranta de viata a oamenilor a crescut. E, deci, o contradictie intre teorie si realitate”.
Agricola Bacau produce sapte milioane de oua pe an (capacitatea de productie este de zece milioane). „Noi crestem pasarile ouatoare doar in baterii – spune presedintele grupului. Dar studiem, deja, posibilitatea de a face si oua bio, pentru diversificarea produselor. Desi produse biologice, in Europa, cred ca se fac sub 5% din total. Un astfel de produs este si foarte scump si se vinde greu. Noi vrem sa producem bio, insa nu inseamna ca vom renunta la sistemul industrial. Indemnurile la schimbarea tehnologiilor vin din tari foarte dezvoltate, in care posibilitatile economice sint altele. La noi inseamna investitii enorme, care se vor regasi, desigur, in preturile produselor. Daca nu vom putea vinde la asemenea, preturi, vom da faliment. Atunci, de unde vom aduce alta hrana? Din import, chiar din tari care nu sint obligate la standardele UE”.
Lasă un răspuns