încercăm să prindem și această tematică, deoarece devine din ce în ce mai frecventă această boală în rîndul populației și din păcate la vîrste din ce în ce mai fragede. Acum douazeci de ani era relativ rară ca boală și era apanajul vîrstelor relativ înaintate (după 60 de ani), astăzi o găsim, o spun din experiență, și la tineri de 17 ani. Nu există un sex mai afectat decît altul, poate o preponderență nesesizabil mai mare o are în rîndul sexului masculin.
Deși se marșează foarte mult astăzi pe o anume predispoziție genetică (legata de cromozomul 5) – teză argumentată chiar de către un român, se știe că un anumit tip de regim alimentar sau, mai bine zis, anumite excese alimentare determină o creștere în cadrul unui anumit segment de populație. Astfel, abuzul de alimente grase, în special de origine animală (unt, smîntînă, untură, slănină, carne grasă) este legat de apariția acestei maladii. Se pare că și excesul de grăsimi animale are cam același efect. Unul dintre mecanismele incriminate ar fi că excesul de grăsimi duce la o producere crescută de bilă (fiere), pe care organismul o descompune la nivelul colonului, cu tendința de a o resorbi din colon, în anumiți produși din care cel puțin doi sînt implicați în apariția cancerului de colon. Trebuie înțeles că o predispoziție genetică nu înseamnă neapărat că purtatorul unor astfel de gene va face boala, ci doar că are șanse mai mari în condițiile existenței și a unor abuzuri alimentare.
Simptomatologia este de multe ori înșelătoare în cazul tumorilor de mici dimensiuni, pentru că nu există nici un semn major care să ne alarmeze. De cele mai multe ori, o tumoră în stadiu incipient este descoperită în cadrul examinării pentru altă maladie sau cu totul întamplător în cadrul unei operații pentru cu totul altă afecțiune. O tumoră de dimensiuni mai mari devine „zgomotoasă”, de obicei, prin complicațiile sale. Se poate infecta și poate mima, chiar, o apendicită, poate influența tranzitul (pînă la a deveni ocluzivă), se poate pierde o cantitate de sînge (ce duce la paloare, slăbiciune, oboseală, lipsă de poftă de mîncare, în special lipsă de poftă de carne sau chiar aversiunea față de aceasta). Practic, orice anemie la o persoană de peste 50 de ani, la care nu se gasește o cauză evidentă, trebuiește urmată de explorarea colonului drept.
Tratamentul este de două tipuri, profilactic și curativ. Profilaxia este reprezentată de evitarea abuzurilor alimentare cu alimente descrise mai sus și consumul de legume și fructe proaspete.
Tratamentul curativ, cel puțin în acest stadiu al medicinii, este strict chirurgical. Pînă în acest moment, nici un alt tip de tratament nu și-a dovedit, din păcate, eficiența. Tratamentul chirurgical, la rîndul lui, poate fi urmat de un tratament condus de medicul oncolog. în cazul depistării precoce, rata supraviețuirii, după tratament chirurgical, se apropie de 50%. (Dr. Adrian PLETEA)e cu alimente
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.