• procentul de promovabilitate a crescut, față de anul trecut, cu cinci procente • discrepanța dintre notele de la Capacitate și cele primite în clasă de către absolvenți este grăitoare • sărăcia continuă să facă ravagii printre absolvenții de gimnaziu de la țară
Examenul de capacitate de anul acesta a avut o caracteristică pe care toată lumea a recunoscut-o: rezultate mai bune decît cele de anul trecut. În 2001, dintre cei aproximativ 9.200 de absolvenți de gimnaziu înscriși la concurs, circa 400 au absentat, iar procentul de promovabilitate a fost de 75%. Anul acesta, numărul celor care au lipsit de la examen s-a redus la jumătate, în condițiile în care numărul înscrișilor (9.359) a fost comparabil cu cel de anul trecut. Procentul de promovabilitate a crescut cu cinci unități. „Candidații au înțeles că acest examen este foarte important pentru ei și i-au acordat atenția cuvenită”, crede inspectorul general adjunct Ana Marchiș, președintele Comisiei județene de examen. A existat, însă, și un capitol la care valorile din 2002 au fost mai mici decît cele din anul anterior: cel al notelor cuprinse între 9.00 și 10.00. Dacă în 2001 acestea au fost obținute de peste 600 de candidați, acum doar 491 de elevi au primit note foarte bune. Ana Marchiș spune că acest aspect nu trebuie privit ca o scădere a valorii elevilor, ci ca o apropiere de normalitate, în condițiile în care „goana după note mari este o realitate”.
Cazul în care o candidată de la Școala „Al. I. Cuza” și-a dat seama, în momentul în care și-a văzut notele de la Capacitate, de diferența dintre notele primite la clasă și valoarea sa reală, spune aproape totul despre ce se întîmplă în unele școli băcăuane. Profesorul Eugen Budău, inspector de limba romănă în cadrul ISJ și membru în Comisia județeană de examen a atras, de altfel, atenția, în momentul în care a văzut subiectele de la proba de specialitate, că unii elevi vor avea suprize neplăcute în momentul afișării rezultatelor. Iar pronosticul lui s-a adeverit. Nu puțini candidați au confundat la examenul de „română” caracterizarea cu povestirea, lucru care i-a costat.
În schimb, inspectorul general adjunct Marchiș crede că „numărul mic de note foarte mari este și o dovadă a creșterii responsabilității profesorilor”. Nimeni nu a spus însă nici un cuvînt despre „responsabilitatea” profesorilor în timpul anilor de școală. Mulți dintre ei, din motive mai mult sau mai puțin otodoxe, le dau elevilor, în timpul anului școlar, note umflate. Adjuncta Marchiș nu a ascuns nici faptul că, în 2003, va apela mai mult la profesorii de gimnaziu pentru a alcătui comisiile de examen în detrimentul dascălilor de la liceu. „Nu cred că e normal ca profesorii de la liceu să meargă și la Bac și la Capacitate, în timp ce profesorii de la gimnaziu să nu mergă nicăieri”, a explicat adjuncta ISJ.
Elevii de la țară – condamnați din cauza sărăciei
Lucrurile nu s-au schimbat însă prea mult în ce-i privește pe elevii de la țară. Circa 2000 de absolvenți de gimnaziu din mediul rural nu s-au înscris la examene. Sărăcia este de vină în acest caz, o problemă care afectează însă și mulți elevi de la orașe. Fără nici o speranță de a găsi banii cu care să-i țină la un liceu sau școală profesională din oraș, părinții elevilor de la țară își îndeamnă odrsalele să-și continue studiile, în cel mai bun caz, la o școală completară de ucenici din comună, unde nu e neaprată nevoie de certificat de capacitate ca să fii admis. Însă cei mai mulți gîndesc că nu e nevoie de cine ce studii pentru a mînui coada sapei. Un destin „rezervat” celor mai mulți elevi de la sate. Dramele pe care unii dintre ei le trăiesc văzînd cum le moare sperața, nu prea mai fac, pentru părinții înglodați în nevoi, nici cît ceapa degerată rămasă printr-un cotlon din podul casei. În aceste condiții, școlile din mediul rarural în care s-au înscris la Capacitate jumătate sau mau puțin din numărul total al absolvenților, nu au fost o raritate. Cei care au, totuși, curajul să se înscrie, au de trecut handicapul pregătirii efective. Cînd ai un profesor de română care e mai mult cu gîndul la rata care stă să plece din stație ori la banii care îi dă pe abonamentul de navetist, care îi subțiază serios bugetul de mizerie pe care îl are, nu e puțin lucru să promovezi Capacitatea. Și unde mai pui că „româna” este, chiar pentru suplinitorul necalificat absolvent de liceu agricol o limbă străină, devine o adevărată performanță trecerea examenului. (Eduard CUCU)
Lasă un răspuns