Cu cîteva sute de dolari sau de euro se poate obține, la ora actuală, în timp relativ scurt, un profit semnificativ pentru orice băcăuan care nu e încă bogat. Dar unde? O dobîndă de maximum 18% pe an oferă băncile, în timp ce la bursă nu e exagerat un cîștig de 50%, iar pe piața imobiliară 100% nu e o țintă prea ambițioasă. De obicei, investițiile cele mai profitabile presupun cote mai mari de risc.
Investițiile imobiliare își arată profitul
în acest an, regulile vechi au fost date peste cap: investițiile imobiliare, de pe urma cărora în mod normal nu se poate pierde, au adus rate uluitoare de profit. în plus, investițiile de acest gen care n-au fructificat încă își păstrează toate șansele pe viitor. între ele, terenurile au fost ținta numărul unu. în 2004, dublarea valorii de piață a unei proprietăți cumpărate la sfîrșitul lui 2003 n-a fost deloc ceva extraordinar. Investițiile în construcții presupun un capital mai mare, dar terenurile au putut fi achiziționate și cu sume relativ mici, deoarece cumpărătorii care nu au fost dispuși să aștepte suficient, uneori chiar cîțiva ani, s-au năzut nevoiți să vîndă în pierdere. Punctul sensibil al investițiilor imobiliare este regimul juridic al proprietății implicate. Procedurile de succesiune neîncheiate, revendicările nesoluționate pot transforma o achiziție de succes într-o afacere păguboasă. Pe de altă parte, o locuință poate fi închiriată, iar un teren agricol poate fi arendat sau exploatat pănă cînd creșterea de preț este considerată suficientă.
Unde se va opri creșterea la care asistăm? în unele cazuri, deja s-a produs un recul. După recentul cutremur de pămînt, la unele categorii de imobile prețurile au scăzut, mai ales pentru cele situate la etajele superioare. în schimb, terenurile, în special cele agricole, au perspective certe de scumpire în următorii ani. După ce vom adera la Uniunea Europeană, străinii vor putea cumpăra terenuri la noi și vor constata că sînt de cîteva ori mai ieftine decît în Occident. Un teren ales cu grijă acum își poate înzeci valoarea în 3 – 4 ani sau chiar mai repede.
Bursa aduce cîștiguri frumoase, dar piața nu e dezvoltată
Anul acesta, cu maximum de noroc s-ar fi putut obține din anumite plasamente pe piața de capital profituri de aproape 90%. Jocul la Bursă are și costuri, care reduc din profitul brut realizat. O persoană fizică nu poate cumpără și vinde acțiuni direct, ci numai prin intermediul brokerilor, care percep, evident, comisioane. Piața de capital din România este încă subdezvoltată față de țările central și est-europene admise deja în Uniunea Europeană, iar acestea, la rîndul lor, sînt mult în urma burselor occidentale. Un mic investitor poate să speculeze mai liniștit, cîtă vreme marii rechini încă nu-și înfig colții. însă, de anul viitor, o dată cu liberalizarea contului de capital, pe piață vor apărea și investitori străini, care dispun de sume mult mai mari decît orice român. Unificarea Bursei de Valori București cu piața electronică Rasdaq, amînată pînă la jumătatea lui 2005, va aduce un număr mai mare de titluri cotate pe aceeași piață. Oferta, încă redusă pentru capitaluri mai mari, va fi suficient de diversificată pentru micii investitori. Cele mai bune plsamente în acțiuni au fost, în 2004, la societăți ca Petrom, Amonil Slobozia, Rompetrol Rafinare, dar și în bănci ca Transilvania, Carpatica, BRD-GSG, ori societățile de investiții financiare (SIF). în ultima lună, de exemplu, Rompetrol Rafinare a însemnat un cîștig de 25,34%.
Băncile au pus ochii pe banii populației
Odată cu asaltul băncilor asupra segmentului de retail, adică a clientelei individuale mici, s-a deschis accesul populației către servicii financiare complete. în deceniul trecut, doar cîteva bănci străine, prin subsidiarele din România ale unor conglomerate multinaționale, ofereau acest gen de servicii, și numai pentru clienți ale căror disponibilități se ridicau la sume în valută cu minimum cinci zerouri la sfîrșit. Dar plasamentul în depozite bancare nu este o soluție de cîștig uriaș. La astfel de depozite, băncile (nu toate cu sucursale în Bacău) oferă cel mult un cîștig de 5% într-o lună, cu a fost situația în poerioada 23 noiembrie – 23 decembrie, la depozitele pe o lună la CEC, Romexterra, Eurom Bank etc. în schimb, a mai investi acum în valută nu mai este o afacere. Nu sînt decît cîțiva ani de cînd cumpărarea de valută era o investiție în sine, iar dolarul era pentru mulți români singurul mijloc de protecție împotriva inflației. Acum problema se pune invers. O sumă în valută schimbată în lei se înmulțește mai repede prin dobînzi, iar după cîteva luni sau un an, reconvertind leii în euro sau dolari, se obține un profit mai mare decît din dobînda directă. prin urmare, tot piața bancară este mai bună.
După falimente celebre, fondurile de investiții se reabilitează
După fraudele ce au volatilizat banii micilor investitori la fonduri de neuitat, ca SAFI și FNI, acest segment s-a reabilitat. Bănci foarte respectabile au divizii unde trebuie îndeplinit un minimum de formalități – se plasează banii, se primește în schimb un număr de unități de fond, pentru care ulterior se primește din nou echivalentul în bani. Teoretic, valoarea unității de fond crește în timp. Rămîne problema alegerii, pe baza informațiilor pe care fondurile sînt obligate prin lege să le pună la dispoziție: evoluția în trecut a valorii unităților, precum și direcțiile de investiție – acțiuni, titluri de stat, valute sau cîte ceva din toate, într-un portofoliu mixt. Gradul de risc este acceptabil, dar mai ridicat decît al unei bănci. Anul acesta, randamentele au fost superioare ratei inflației – însă cu foarte puțin, în unele cazuri. în trecut, s-au vazut și situații în care tocmai prudența excesivă a administratorilor s-a soldat cu pierderi în termeni reali: suma absolută mai mare, obținută la răscumpărarea unităților, a însemnat de fapt mai puțin ca putere de cumpărare. în 2004, fondurile monetare au mers cel mai slab, din motive evidente – cursurile valutare încheie anul la valori mai mici decît l-au început. Cel mai ridicat randament al unui fond de investiții pe primele 10 luni ale anului a fost puțin peste 55%. Tot numai în ultima lună, fondul FON a adus un cîștig de 7,62%. (Petru DONE)
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.