Carom a întrat în faliment

Fabrica de cauciuc sintetic Carom din Onești a intrat, de ieri, în faliment. Oficial. Fapt consfințit de judecătorii sindici băcăuani care au aprobat în felul acesta cererea administratorului judiciar, dar și a creditorilor, de intrare în faliment a celei de-a doua societăți ca mărime de pe platforma oneșteană. Potrivit acestora, planul de reorganizare, propus de societate la finele lunii trecute, este nerealist și irealizabil. Pînă la ora actuală, Carom are datorii de aproape 11.000 de miliarde de lei vechi. Cea mai mare parte a datoriilor s-a acumulat la bugetul statului, care trebuie să recupereze de la Carom 9.676 de miliarde de lei. Adică, aproximativ 90 la sută din datoriile totale. Cum s-a ajuns în această situație aberantă? Ani la rînd, statul, prin instituțiile sale care ar fi trebuit să ia măsuri pentru stoparea acestei hemoragii uriașe, a tăcut mîlc și s-a făcut că nu vede nimic din ce se întîmpla pe platforma oneșteană. Acum, fiscul și celelalte instituții subordonate Ministerului Finanțelor au cerut moartea fabricii de cauciuc sintetic, după ce ani la rînd au făcut interesele unor partide și au umplut buzunarele unor personaje știute de toată lumea, numai de cei care ar fi trebuit să le pedepsească, nu. Injecția letală a Carom a fost administrată tot de stat, după o rețetă deja cunoscută: respingerea planului de reorganizare judiciară, în acest caz total nerealist, și împingerea în faliment a unei societăți care, dacă ar fi fost administrată corect, și nu căpușată ani la rînd, ar fi putut constitui una dintre perlele coroanei economiei băcăuane.

Primul pas către faliment a fost făcut chiar de Carom

Cea care a făcut primul pas către lichidare este chiar Carom, care a depus o cerere de începere a procedurilor de reorganizare judiciară la începutul acestui an, în luna martie, după ce acționarii înșiși au cerut acest lucru pentru a pune firma sub protecția Legii falimentului. Asta, întrucît o societate odată intrată pe făgașul procedurilor de reorganizare judiciară beneficiază de o oarecare protecție, în sensul că nici un creditor nu poate trece de unul singur la executarea firmei respective. Legea urmărește nu atît lichidarea firmelor aflate în impas financiar, cît, mai ales, pe baza unui plan de reorganizare serios și atent supravegheat de judecătorul sindic și de administratorul judiciar, să se reabiliteze din punct de vedere economic și să-și achite datoriile într-un termen de maxim doi ani. în ceea ce privește Carom, judecătorii au declarat starea de insolvență a societății pe 28 aprilie, și apoi procedurile prevăzute de Legea falimentului și-au urmat cursul în tăvălug. A fost numit un administrator judiciar din București, firma Finconta Consulting, dar cu atribuții doar de supraveghere a activității Carom, a cărei conducere a rămas în continuare cu drepturile de administrare. Cu puțin timp în urmă, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a cerut ridicarea dreptului de administrare rămas în sarcina conducerii Carom și încredințarea acestuia administratorului judiciar.

Soluție nerealistă: aport cash de 300 de milioane de euro

Planul de reorganizare a fost întocmit de Carom în luna septembrie, și depus în instanță pe 31 octombrie. Dincolo de soluțiile generaliste privind politica de marketing, de recuperare a creanțelor pe care le au alte societăți către Carom și de regîndire a cheltuielilor, conducerea Carom a propus ca mijloc de stingere a datoriilor proprii o infuzie de capital în valoare de 380 de milioane de euro. Adică exact valoarea totală a datoriilor Carom, care, pe baza acestui aport de capital, ar fi urmat să se lichideze cu toți creditorii și să se prezinte din nou ca o fată mare. Soluția propusă de conducerea Carom nu a fost însă agreată de acționarii societății, respectiv Balkan Petroleum și VGB Oil, care în două ședințe consecutive ale AGA nu s-au pronunțat în nici un fel asupra acestui plan de reorganizare. în aceste condiții, el a fost depus la dosarul cauzei neaprobat de acționari, care n-au vrut să-și asume obligația de a pompa la Carom 11.000 de miliarde de lei. Nici creditorii, dar nici administratorul judiciar, cel care ar fi trebuit să susțină pînă în pînzele albe un astfel de plan, nu l-au găsit credibil și, prin urmare, au cerut intrarea Carom în faliment. Lucru aprobat ieri de judecătorul sindic. Cu aceeași ocazie, a fost numit ca lichidator tot firma Finconta Consulting, cea care va demara procedurile de vînzare a Carom. în numerele noastre viitoare vom reveni cu amănunte privind numărul creditorilor, sumele pe care le au de recuperat și pronosticurile privind gradul de acoperire a acestora din vînzarea activelor Carom. (Mirela ROMANEȚ, Florin NISTORESCU)

pe raster

Istoria privatizării

Carom a fost privatizată pe 9 iunie 2003, de Autoritatea pentru Privatizare al cărei șef era Ovidiu Mușetescu. Contractul de vînzare-cumpărare a fost încheiat pentru un pachet de acțiuni reprezentînd 51,0076 % din capitalul social al Carom. Cîștigătorul a fost declarat Ovidiu Tender, prin societatea Tender Timișoara, valoarea totală a tranzacției fiind de 5,5 milioane de euro. La vremea respectivă, Carom avea datorii la bugetul statului de 6.700 de miliarde de lei. Doi ani mai tîrziu, la intrarea acesteia în faliment, Carom acumulase datorii doar la stat peste 10.000 de miliarde de lei. între timp, și structura acționariatului a suferit transformări. Pe 1 octombrie 2004, printr-un act de novație, firma Balkan Petroleum a preluat acest pachet de acțiuni de la Tender. La data privatizării, Carom nu a beneficiat de scutiri sau anulări ale taxelor datorate statului. (Mirela ROMANEȚ)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!