De la Alexandru Arșinel și Stela Popescu, la familiile Plăcintă sau Hrebenciuc, și pînă la muritorul de rînd, biserica „Sfîntul Nicolae” a fost gazdă generoasă fără a căuta la fața omului. Ea a dovedit că-și merită pe deplin hramul cel poartă din anii 1848-1850, cînd, prin subscripție publică și prin stăruințele căminarului Cristea și a protopopului Ioan Enache Petrovici, în centrul orașului a fost ridicat un locaș de cult al cărui nume a rămas pînă astăzi „Catedrala Sfîntul Nicolae”. Ea a fost sfințită la mijlocul veacului al XIX-lea, de către episcopul Veniamin Roset. La puțin timp, în 1871, a fost ridicat și paraclisul aflat în dreapta bisericii, acolo unde au fost botezați sute de copii, ctitorie a credinciosului grec Panait Ianoli, cu hramul Sfinții Mina, Pantelimon și Haralambie. Denumirea de catedrală este veche de cînd biserica. „A fost biserica principală a orașului. Avea legături directe cu biserica Sfîntul Nicolae din Șcheii Brașovului, datorită ctitorului său. Cînd veneau negustorii ardeleni la tîrgul de la Bacău, poposeau cu toții la biserica Sfîntul Nicolae. Aici au fost numiți multă vreme protopopii de Bacău”, ne-a explicat preotul Constantin Leonte.
Deschisă de la primele ore ale dimineții și pînă seara tîrziu, biserica al cărei hram este astăzi a devenit una dintre puținele locașuri de cult căruia i-au trecut pragul aproape toți credincioșii ortodocși băcăuani. Arhitectura bizantină, cu elemente moldovenești, și pictura vie, îi conferă, indiferent de ora la care îi treci pragul, o frumusețe aparte. Pictată de mai multe ori de-a lungul timpul, a fost repictată ultima oară de Aurelian Bucătaru și Ecaterina Andronescu, în anul 1976. Dar băcăuanii au fost atrași aici nu doar de farmecul locașului, ci și de cei care au păstorit-o cu cinste de-a lungul vremii. „Cea mai îndelungată activitatea avut-o aici preotul Theodor Zota, care a păstorit la această biserică timp de 47 de ani, între 1900-1947, cu multe realizări, dar și probleme cu autoritățile comuniste. Alături de sfinția sa îmi vin în memorie protopopul Crivăț Gheorghe, preotul doctor Dumitru Iordache, preotul Nicolae Murărașu, preotul Constantin Ionescu, și mulți alții”, ne-a declarat preotul Leonte. De această biserică mai este legată activitatea pastorală a actualului episcop al Hușilor, Ioachim Mareș. „Prea Sfințitul Ioachim Mareș, episcopul Hușilor, a avut o activitate deosebită aici. Cam tot ce se poate vedea aici, mobilier, pictură, poartă urma Prea Sfinției Sale. în 1976, cînd a fost arsă o mare parte a bisericii, din cauza unei mîini criminale, Prea Sfinția Sa, preot paroh la acest locaș de cult, a reușit să o restaureze, după care Prea Sfințitul Eftimie al Romanului a resfințit-o”, a mai spus preotul Leonte. Despre această biserică a Bacăului s-ar putea spune foarte multe. Mai ales că personalitățile politice, culturale și oamenii de afaceri nu au ezitat să-i treacă pragul atunci cînd datoria a cerut-o. „Aici s-au cununat, au botezat ori au fost nași de cununie, oameni de seamă ai Bacăului precum familiile Plăcintă, Dalaban, Velisar, Romedea, Baltă, Hrebenciuc, și alții, dar și artiști precum Florin Piersic, Stela Popescu sau Alexandru Arșinel”, ne-a mai spus preotul Leonte.
Un element ce conferă o atmosferă deosebită catedralei „Sfîntul Nicolae” îl reprezintă corul bisericii. Cultivînd o tradiție unică la Bacău, corul a avut, între rîndurile sale, personalități de seamă ale culturii române. „Ne mîndrim cu un cor prezent nu doar în biserica noastră, ci și pe scena Ateneului, sau la serbările școlare. Cunoscutul scriitor Ion Luca, în timpul cînd a activat ca diacon la această biserică, a fost și dirijorul corului. Un alt mare dirijor a fost profesorul Alexandru Tiron. în momentul de față, dirijor este profesorul Dumitru Chiuc, profesor la Colegiul «Ștefan cel Mare»”, a menționat preotul Leonte. Ultimul eveniment impresionant înregistrat la Sfîntul Nicolae s-a petrecut în anul 2000, cînd un sobor de preoți, în frunte cu înalt Prea Sfințitul Mitropolit Daniel și Prea Sfințitul Ioachim Băcăuanul, a resfințit biserica restaurată.
în momentul de față, decanul de vîrstă al slujitorilor sfîntului Altar de la Sfîntul Nicolae, este preotul Ioan Pricop, aflat aici de 25 de ani, sosit după ce a îndeplinit funcția de protopop de Piatra Neamț. Al doilea preot slujitor este preotul doctor Constantin Leonte, inspector de religie și profesorul la Seminarul Teologic din Roman. Tot aici mai slujesc și doi preoți de la Catedrala „învierea Domnului”. Preotul doctor Nicolae Hurjui, parohul de la „învierea Domnului”, fost director al Seminarului Teologic din Roman, și preotul Vasile Purcariu, fost consilier al Episcopiei Romanului. O frumoasă amintirea legată de serbarea de astăzi o are preotul Leonte, care a fost hirotonit la o biserică și într-o zi de Sfîntul Nicolae. „Am fost hirotonit diacon de Sfîntul Nicolae la 6 decembrie 1984, la Buhuși, în biserica Sfîntul Nicolae, iar primul ajun l-am făcut aici, cu binecuvîntarea Episcopiei Romanului”, a mai spus preotul Constantin Leonte. în momentul de față, cei patru preoți slujitori de la biserica al cărei hram este serbat astăzi constituie un sobor sudat, ce se bucură de prețuirea oamenilor, și care a încercat prin cuvîntările rostite să schimbe puțin din lumea din jur. (Constantin GHERASIM)
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.