Ani de zile, virtuțile cătinei au fost ignorate, tocmai din cauza marii ei răspîndiri. Cine să bage în seamă o tufă țepoasă, cățărată pe povîrnișurile nisipoase din marginea drumurilor de țară, pe dealurile pietroase ori prin ostrovurile înconjurate de ape? Deși lipsește și astăzi din multe culegeri de plante medicinale, cătina a devenit o „bombă” a medicinei fitoterapeutice, o plantă-miracol care vindecă aproape orice rău.
În funcție de zonele unde crește, i se spune cătină albă, cătină galbenă, cătină de rîu, gard viu, etc. Există mai ales ca floră spontană, dar după cercetările efectuate pe durata a două decenii, cătina a început să fie cultivată, la Bacău, Iași, Craiova, etc., intrînd în componența a numeroase ceaiuri, siropuri, uleiuri și siropuri energizante.
Recoltarea
Se face de la sfîrșitul lui august și pînă în martie viitor. Acum, în luna octombrie, cătina se află la deplina maturitate, numai bună de transformat în ceaiuri, siropuri, dulceață, gem și lichior. Ea se vinde sub formă de ramuri spinoase, acoperite de boabe portocalii. Un truc: pentru ca să desprindeți mai ușor de pe ram boabele de cătină (se scot foarte greu), băgați peste noapte ramurile rupte în două în congelator. A doua zi, le scoateți afară și le bateți, așa înghețate, cu un obiect din lemn. Boabele se desprind și cad.
Acțiune terapeutică
• Preventiv: datorită creșterii rezistenței la agenții patogeni, crește și rezistența la efort. Energizant puternic, dă rezultate rapide în recuperarea energiei după efort fizic și intelectual. Scade durata de convalescență după boală.
• Curativ: preparatele din cătină albă, asociate cu orice alt medicament (fie el și cremă), îi măresc acestuia considerabil efectul, scăzînd totodată acțiunea negativă a medicamentelor de sinteză. Cătina este radioprotectoare, fotoprotectoare (protecție pentru plajă), cicatrizant puternic. Are efect pozitiv în cazul unei proaste circulații periferice. Avînd efect imunomodulator, se recomandă în cancer și HIV (SIDA). E bună în malnutriție, în boli fiziologice.
Preparate din catina alba (fructe)
• Suc de catina in 3 variante
Rețetă de bază: 1 kg de fructe de cătină, puțină apă, zahăr în volumele recomandate mai jos.
Mod de preparare: Fructele se spala în 2-3 ape, apoi se zdrobesc cît se poate de bine (cel mai simplu e să folosim storcătorul de fructe) și se storc cu ajutorul unui tifon. Sucul obținut se pune deoparte, iar peste resturi (semințe, coji etc.) se mai pune puțină apă (cam o cincime din cantitatea totală), se amestecă, se lasă 20-30 de minute și se mai storc o dată. Sucul rezultat se amestecă la rece cu zahăr, în următoarele variante: Varianta 1 – o parte volum suc, o parte greutate zahăr. Exemplu: 500 ml suc și 500 g zahăr sau 250 ml suc și 250 g zahar. Varianta 2 – o parte volum suc și 1,5 părți greutate zahăr. De exemplu: 500 ml suc și 750 g zahăr sau 250 ml suc și 375 g zahăr. Varianta 3 – o parte volum suc și două părți greutate zahăr. De exemplu: 500 ml suc și 1 kg zahăr sau 250 ml suc și 500 g zahăr.
Varianta 1 este mai acrișoară, varianta 3 este dulce. Majoritatea bărbaților preferă varianta 2. Copiii preferă variantele 2 și 3. Doamnele preferă varianta 2. La variantele 2 și 3 se poate adăuga acid citric (sare de lămîie), după gust.
Daca nu se bea imediat, sucul de cătină se ține la rece sau se adaugă 1-2 aspirine la un litru de suc. Dizolvarea zahărului se face la temperatura camerei în care se prepară sucul, pentru a se păstra vitaminele și aroma. Gustul este foarte plăcut, seamană cu un amestec de caisă și ananas. Culoarea este galben-portocalie, deosebit de placută.
Efect energizant, crește rezistența la efortul fizic și intelectual, antigripal, intăritor al sistemului imunitar, anticancerigen.
Sucul de cătină se bea sub formă de sirop, adăugînd apă sau apă minerală (20-30 ml sirop la 150-200 ml apă) în funcție de gust și de efectele constatate.
Sucul de cătină albă se poate asocia cu suc de struguri, zmeură, afine, mere, portocale, lămîie, morcovi, varză, asociate chiar 2-3-4 între ele. Se poate asocia și cu cafeaua neagra, micșorînd baza acesteia, micșorîndu-i efectul și nocivitatea. Consumul exagerat de cafea prezintă riscuri în apariția pancreatitei și a hipertensiunii.
Fructe zdrobite
Pentru cei care au dinții buni, fructele de cătină se pot zdrobi cu furculița într-o farfurie, pînă ce se transformă într-un terci. Se adaugă zahăr sau miere (după gust), amestecînd bine de tot. Se lasă 30 de minute. Se amestecă din nou, apoi se consumă ca atare, mestecînd bine, pentru a fărîmița și cojile și semințele. Ingerarea completă a fructelor este ideală pentru că nu se pierde nici una dintre comorile de substanțe pe care le conțin.
Cătina uscată
Se așează boabele de cătină pe o tavă. Se încinge cuptorul la temperatura maximă, se bagă fructele pentru a suporta un șoc termic scurt de 100 de grade. Apoi temperatura se coboară la 50-60 de grade (treapta mică a cuptorului). Cînd fructele sînt uscate, se scot și se lasă să se racească. Se macină fin, prin rîșnița de cafea. Se conservă în borcane de sticlă. Praful e bun pentru ceai: o linguriță de pulbere se opărește cu o cană de apă în clocot. Se lasă să se infuzeze, apoi se bea.
Efect: mărește pofta de mîncare, rezistența la efort fizic, intelectual. Are efect anticonstipant.
Preparatele de cătină au efecte benefice și în stările de stres. Nu se consumă mai mult de o dată pe zi, pentru că sînt foarte energizante și pot tulbura somnul (nu trebuie consumate dupa ora 23.00).
Lasă un răspuns