Judecătorii Curţii Costituţionale a României au decis, luni, cu majoritate de voturi, că Legea Lustraţiei, care limitează temporar accesul în unele funcţii publice pentru persoanele care au făcut parte din aparatul regimului comunist, este neconstituţională, conform unui comunicat de presă al Curţii.
Legea Lustraţiei a fost contestată de social-democraţii care au depus două contestaţii la Curtea Constituţională. Aceştia au invocat ca argumente rezoluţia APCE şi deciziile CEDO referitoare la interzicerea condamnărilor colective.
Curtea Constituţională a fost sesizază de către 29 de senatori şi 58 de deputaţi din PSD.
Legea lustraţiei a fost iniţiată de Mona Muscă, Eugen Nicolăescu, Viorel Oancea şi Adrian Cioroianu. Iniţiatorii proiectului au dorit ca legea să interzică persoanelor care au făcut parte din structurile de putere sau din aparatul represiv al regimului comunist să nu poată candida şi să nu poată fi numite, timp de zece ani, pentru o serie de demnităţi şi funcţii publice (de la cele de preşedinte şi parlamentar la cele de primar, prefect, judecător şi procuror).
Legea lustraţiei s-a aflat la Senat din iunie 2005, iar la Camera Deputaţilor din aprilie 2006.
Textul legii lustraţiei a suportat foarte multe modificări pe parcursul dezbaterilor din Senat. După adoptarea de către Senat, legea lustraţiei a intrat într-un con de umbră din cauza schimbărilor politice.
Ultima formă a legii definea ca persoane lustrabile cei care au ocupat funcţii de conducere şi au fost remunerate pentru aceasta în PMR, PCR, UTC, UASCR, deputaţii în Marea Adunare Naţională, membrii consiliilor populare judeţene, municipale şi orăşeneşti, membrii Consiliului de Stat şi ai Consiliului de Miniştri, conducătorii instituţiilor de presă sau de propagandă ai PCR, directorii de editură, persoanele din învăţământul de partid, din structurile Securităţii sau colaboratorii acesteia ca poliţie politică, magistraţii cu funcţii de conducere în sistemul judiciar comunist, comandanţii din Inspectoratul General de Miliţie până la nivelul şefilor de post inclusiv, şefii misiunilor diplomatice şi consulare ş.a
Toate aceste persoane intră sub incidenţa legii şi ar fi trebuit să aibă o interdicţie de cinci ani la funcţii publice numite şi alese.
Pentru persoane numite care sunt lustrabile, mandatul lor ar fi încetat în 90 de zile de la adoptarea legii. AMOS NEWS
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.