Ce-am mai înțeles din Duminica Floriilor

Tot în această Duminică a Floriilor, în contrast cu atitudinea oamenilor de rând, era atitudinea mai-marilor lideri religioși ai iudeilor care s-au hotărât în această zi să uzeze de orice mijloace pentru a obține din partea autorităților romane sentința de condamnare la moarte a lui Iisus. Intrarea triumfală în Ierusalim a Fiului lui Dumnezeu va fi urmată la numai câteva zile de scoaterea Lui din Cetate, sub privirile aprobatoare ale aceleiași mulțimi, pentru a fi răstignit pe Golgota.

Intrigile unora dintre căpetenii, trădarea lui Iuda, unul dintre cei 12 apostoli, și viclenia diavolului care a sucit mințile oamenilor au condus la răstignirea Celui care este „învierea și viața”. Paradoxal, adevărații creștini s-au bucurat gândindu-se în același timp că începe Săptămâna Patimilor. O săptămână neagră, a tristeții, a tăcerii și a meditației la soarta mereu schimbătoare a fiecăruia dintre noi. Au început șase zile în care preoții se îmbracă în doliu, oamenii se spovedesc, iartă și li se iartă păcatele, trăind cu gândul la apropierea marei sărbători pascale.