Electrocardiograma de repaus (ECG) înregistrează activitatea electrică a inimii, oferind informații despre ritmul cardiac și/sau dacă există o creștere în dimensiunea inimii din cauza tensiunii arteriale crescute (hipertensiune arterială) sau dacă există dovezi ale unui atac de cord produs anterior (infarct miocardic).
Cu toate acestea, un ECG nu arată dacă ai blocaje asimptomatice în arterele inimii și nici nu poate evalua riscul unui viitor atac de cord. Un ECG de repaus este diferit de un test de efort sau de testul imagistic cardiac. Vei avea nevoie de o electrocardiogramă, un CT sau un RMN, dacă prezinți factori de risc pentru bolile de inimă, precum hipertensiunea arterială, sau simptome precum palpitații și/sau dureri în piept.
Ce este electrocardiograma de repaus?
Electrocardiograma de repaus (ECG) este cea mai frecventă procedură efectuată în cabinetul medicului cardiolog. Un ECG măsoară activitatea electrică a inimii prin electrozi, iar un computer o traduce printr-o interpretare grafică tipărită sau pe ecran. Imaginea activității electrice a inimii arată ca un grafic cu linii, cu vârfuri și văi.
ECG-ul este un test neinvaziv, versatil, accesibil și util în evaluarea unei game variate de semne și simptome întâlnite de medicul specialist, precum disconfort toracic acut, dispnee, sincopă și palpitații. De asemenea, este util în detectarea ischemiei miocardice, a modificărilor structurale ale miocardului, a aritmiilor și a bolii sistemului de conducere cardiac. Dacă se suspectează un atac de cord, se va efectua un ECG pentru a căuta modele electrice neobișnuite în inima ta. ECG-ul poate ajuta medicul să descopere acele zone unde mușchiul inimii este deteriorat sau ce parte a inimii a suferit pagube.
Un ECG poate dezvălui că ai avut un atac de cord cu ani în urmă, chiar fără să fi știut. Modelele electrice anormale în timpul testului sugerează că o parte a inimii tale ar fi putut fi deteriorată din cauza lipsei de oxigen. Nu toate atacurile de cord produc simptome vizibile, astfel că e posibil să nu știi că au avut loc până când nu faci un test imagistic, cum ar fi un RMN, CT sau o ecocardiogramă.
Așadar, electrocardiograma de repaus este un instrument pe care medicii îl folosesc pentru a găsi dovezi ale atacurilor de cord anterioare, dar este recomandat a fi combinat cu alte tehnici de diagnosticare, cum ar fi testele de sânge și imagistica, pentru a evita rezultatele fals pozitive.
Ce se întâmplă în timpul electrocardiogramei?
O electrocardiogramă (ECG) de repaus cu interpretare este rapidă, nedureroasă și inofensivă și se efectuează în cadrul unui cabinet medical de specialitate. Aici, un tehnician va atașa 10 electrozi cu tampoane adezive pe pielea de pe piept, a brațelor și a picioarelor. Este posibil ca tehnicianul să fie nevoit să radă zone mici pentru a se asigura că electrozii se lipesc corect de piele. Acești electrozi sunt atașați la cabluri electrice (fire), care sunt ulterior atașate aparatului EKG.
Nu este nevoie să te abții de la a mânca și a bea înainte de a face un test ECG, însă anunță întotdeauna medicul despre tratamentele pe care le urmezi sau dacă ești alergic la benzile adezive ce se folosesc pentru atașarea electrozilor. În timpul testului, va trebui să stai nemișcat, pe o masă, în timp ce aparatul înregistrează activitatea electrică a inimii și plasează informațiile pe un grafic. Asigură-te că stai întins, cât mai nemișcat posibil, respirând normal și fără să vorbești.
Acesta este ceea ce se numește EKG „de repaus”, deși același tip de test poate fi folosit pentru a vă verifica inima în timp ce faceți exerciții fizice. Este nevoie de aproximativ 10 minute pentru a atașa electrozii și a finaliza testul, dar înregistrarea reală durează doar câteva secunde. În vederea stabilirii unui istoric, medicul tău va păstra graficele EKG la dosar, astfel încât să le poată compara cu testele pe care urmează să le efectuezi pe viitor.
Când se recomandă apelarea la EKG de repaus?
În unele cazuri, este foarte important să faci un EKG! Efectuarea unei asemenea investigații se impune dacă prezinți factori de risc pentru o inimă mărită, cum ar fi hipertensiunea arterială sau simptome de boli de inimă, cum ar fi durere în piept, dificultăți de respirație, ritm neregulat al inimii sau bătăi puternice ale cordului. Este posibil să ai nevoie de acest test pentru screening, dacă ți-a fost solicitat la job în cadrul evaluărilor de medicină a muncii, dacă ai antecedente în familie de boli de inimă sau diabet sau dacă îți dorești să începi un program intensiv de exerciții fizice.
Testul nu este util în controalele de rutină pentru persoanele care nu prezintă factori de risc pentru boli de inimă, dar cu toate acestea, multe persoane îl includ în setul anual de analize pentru prevenție. ECG-ul este un test neinvaziv și fără efecte secundare, însă uneori poate prezenta ușoare anomalii, ce nu sunt cauzate de bolile cardiace subiacente, fapt ce provoacă îngrijorare și conduce la teste și tratamente ulterioare de care cel mai probabil nu ai nevoie.
Lasă un răspuns