Despre alegerile din America au curs valuri de cerneala. Ai spune astazi, uitindu-te in urma, ca n-a mai ramas nimic nespus. Mai ales din tabara democratilor, acolo unde Hillary Clinton, senatorul de New York care pleca in cursa drept mare favorita, a fost invinsa de contracandidatul de culoare Barack Obama. Acesta ramine, de altfel, si cel mai interesant episod al alegerilor americane. Iar ceea ce-l face interesant sint momentele lui cheie, acelea care au schimbat, in final, cursul istoriei.
Si astazi sint multi care se intreaba cum de-a pierdut, totusi, Clinton in fata lui Obama?! Ei bine, personal, cred ca patru au fost momentele care au scos-o pe Hillary Clinton din cursa.
In timpul alegerilor din Partidul Democrat, Hillary Clinton a avut de dus doua razboaie: unul cu Barack Obama, colegul de partid, iar celalalt cu presa americana. Care, nu de putine ori, a lasat sa para ca o trateaza pe ea ca pe un candidat perfect, de la care se astepta la foarte mult, prin comparatie cu o atitudine mult mai ingaduitoare fata de Obama. Si nu spun asta gratuit, ci pe baza celor intimplate.
Un lucru care a atras atentia in mod special a fost un episod petrecut pe la jumatatea alegerilor primare. Media americana a scos la lumina un episod petrecut undeva prin ’94, cind Hillary Clinton, pe atunci prima doamna a Americii, i-a vizitat pe soldatii americani in Kosovo. In cartea sa de amintiri, Clinton a spus ca, in momentul cind a aterizat in Kosovo, inamicii trageau inspre fortele aliate, iar ea a fost escortata, impreuna cu fiica ei Chelsea, pentru a ajunge la soldatii americani. Exact in timpul alegerilor, adica dupa vreo 14 ani de la acele evenimente, presa a scos la lumina imagini de arhiva de la vizita lui Clinton. Iar in acele inregistrari nu se aud focuri de arma, iar Clinton vorbeste linistita cu soldatii americani. Un episod in urma caruia senatorul de New York a fost scos drept mincinos, iar afirmatiile sale in general deveneau daca nu mincinoase intrutotul, cu siguranta indoielnice.
Cum a pierdut Clinton votul negrilor
Un alt episod care i-a redus categoric lui Clinton sansele de reusita a fost scandalul iscat de o remarca facuta de ea vizavi de Martin Luther King jr, un nume emblematic pentru libertatea si drepturile populatiei de culoare. Aflata in campanie in Carolina de Sud, Clinton a spus ca „visul dr. King a inceput sa prinda contur cind presedintele de atunci, Lyndon Johnson, a aprobat Legea privind Drepturile Civile, in 1964. A fost nevoie de un presedinte sa se realizeze acest lucru”.
Declaratia a devenit peste noapte un scandal de proportii. Povestea a fost in toate ziarele, la toate posturile de radio si TV. Ulterior, Clinton a lamurit lucrurile public, chiar si intr-o dezbatere televizata avuta cu contracandidatul ei de culoare, Barack Obama, si a spus ca declaratia ei a fost scoasa din context de unii jurnalisti si de unii lideri de culoare. Era insa prea tirziu. Prejudiciile de imagine au fost imense. Jumatate din populatia statului Carolina de Sud este de culoare, lucru care ii dadea putine sanse de izbinda lui Clinton. Si nu doar in acel stat, ci, ulterior, in intreaga America. Cu atit mai mult, cu cit adversarul sau era un afro-american.
Si nu trebuie uitat ca, la inceputul campaniei electorale, Hillary Clinton se bucura din plin de suportul populatiei negre, mai ales gratie sotului ei care, cit s-a aflat la Casa Alba, a sprijinit lupta impotriva rasismului si fusese supranumit „primul presedinte de culoare”.
Scandalul Spitzer, o alta lovitura sub centura
Cind au intrat in cursa pentru Casa Alba, nici unul dintre candidatii democrati nu a vehiculat numele celui pe care si l-ar dori drept vicepresedinte. Era prematur pentru astfel de declaratii. Au existat, insa, inca din debut, zvonuri asupra posibililor parteneri in alegeri. In ce-o privea pe Hillary Clinton, se zvonea ca l-ar vrea pe Eliot Spitzer, nimeni altul decit guvernatorul statului New York, unde si ea era senator. Spitzer, fost procuror general, era recunoscut ca un om foarte dur in deciziile sale politice, care avea si foarte multi simpatizanti la Washington, dar si multi inamici. In plus, Spitzer isi declarase din start sustinerea totala pentru Hillary Clinton. De unde Spitzer parea un mare avantaj in tentativa lui Hillary de a ajunge prima femeie presedinte al USA, acesta a devenit o piatra de gitul fostei prime doamne.
La inceputul lunii martie 2008, Spitzer era acuzat de procurori, pe baza informatiilor furnizate de serviciile americane, ca avea legaturi cu pesti care ii trimiteau prostituate. Scandalul a devenit imediat de proportii. Spitzer platise aproape 80.000 de dolari in decurs de un an pentru a se bucura de nurii tinerelor fete, care erau trimise in camera sa de hotel, pe unde calatorea in interes de serviciu.
Interesant este ca, desi anchetatorii au recunoscut ca guvernatorul era vizat inca din 2007, el a fost pus sub acuzatie abia in martie 2008, in timpul alegerilor. Cei care au instrumentat cazul au motivat ca au asteptat sa adune cit mai multe dovezi. O afirmatie care nu a mai parut atit de plauzibila, dupa ce anchetatorii au povestit de cite ori s-a intilnit Spitzer cu prostituatele in decursul lui 2007. Iar ca banii din conturile guvernatorului erau transferati catre retea se stia demult, imediat ce bancile au reclamat intentia de a transfera anumite sume de bani, prea dese si prea mari. Cu mult peste cit permitea legea.
Spitzer a demisionat pe 12 martie 2008. Iar Clinton nu numai ca pierdea un fervent sustinator si un superdelegat care promisese s-o voteze, dar a trebuit sa se detaseze de o posibila pata care putea plana asupra campaniei ei pentru Casa Alba.
Cit de adevarate au fost lacrimile lui Clinton?!
De departe cel mai interesant a fost, insa, modul in care Hillary Clinton a fost perceputa cind s-a apucat de plins in public. S-a intimplat la alegerile din New Hampshire. Cu o saptamina inainte, Clinton pierduse alegerile din Iowa, primele organizate de Partidul Democrat, desi acolo ea pleca mare favorita. A doua saptamina, sondajele de opinie n-o mai dadeau pe ea lider in preferintele alegatorilor, ci pe Barack Obama. Iar Hillary, in una dintre intilnirile ei publice cu simpatizantii democrati, a spus ca totul pentru ea a devenit o poveste personala. Si ca atunci cind si-a propus sa devina prima femeie presedinte al Americii s-a gindit la mama ei, care in tinerete nici nu putea vota. Declaratii dupa care Clinton a fost vazuta cu ochii in lacrimi.
A fost momentul in care presa s-a intrebat care e adevarata Hillary Clinton: cea care niciodata n-a fost vazuta plingind in public, desi fusese inselata de sot, iar rusinea familiei devenise una de proportii mondiale, sau acum, cind se afla in cursa pentru Casa Alba, si isi dorea cu orice pret sa cistige. De altfel, ideea indusa a fost ca lacrimile lui Clinton ar fi fost un truc pentru a-si atrage alegatorii de partea sa, in special femeile.
Truc sau nu, senatorul de New York a cistigat acele alegeri.
A scris sau nu Hillary Clinton istorie?
Despre Hillary Clinton s-a spus ca a ratat sansa de a scrie istorie, atunci cind Barack Obama i-a suflat nominalizarea pentru alegerile din noiembrie 2008. Daca Obama va sta la Casa Alba opt ani (lucru foarte probabil), Hillary Clinton va avea aproape 70 de ani, si va fi mult prea batrina pentru a mai candida inca o data pentru cea mai inalta functie in stat. In plus, istoria arata ca democratii nu pariaza a doua oara pe un lider de partid care a esuat in prima sa tentativa de a ajunge presedinte.
Istorie insa s-a scris, iar de numele senatoarei de New York se leaga performante politice greu de trecut cu vederea.
Hillary Clinton a fost prima femeie care sa candideze pentru cea mai inalta functie in America. Inaintea ei, doar o singura femeie a mai candidat, dar pentru functia de vicepresedinte: Geraldine Ferraro, si ea democrata, in 1984.
In lupta cu Barack Obama, Clinton a cistigat alegerile in toate marile state, si a avut si un numar mai mare de voturi decit acesta. Diferenta au facut-o, in final, superdelegatii din Partidul Democrat, care l-au sustinut mai mult pe Obama.
Desi nu i s-a oferit fotoliul de vicepresedinte, Hillary Clinton a obtinut ceva mai tirziu unul la fel, sau poate chiar mai important, la nivel de imagine: secretar de stat sub administratia Obama.
Eduard ADAM, New York
Lasă un răspuns