Ce riscuri acoperă Asigurarea Agricolă

În ciuda vremii urâte și mohorâte, încet-încet primăvara își va face discret apariția cu bogăția ei de culori și parfumuri. Primăvara este un anotimp crucial pentru agricultură, unde, dacă intuiția funcționează corect, priceperea agricultorului se vede din momentul în care face însămânțările, tratamentele, întreținerea viitoarelor recolte. Vremea tot mai capricioasă și mai imprevizibilă poate să ne joace feste și să ne încurce calculele referitoare la recoltele dorite. Un mare pericol în perioada de primăvară, când cojoacele Dochiei creează mari bătăi de cap agricultorilor, sunt înghețurile târzii. Acestea pot afecta sau chiar compromite recoltele de fructe, struguri, grâu sau semințele însămânțate timpuriu.

Sunt fermieri care își iau măsuri de prevedere împotriva acestui fenomen, prin amplasarea între copaci sau între vii de cauciucuri uzate sau de sobe improvizate (godine), care pot reduce efectele înghețului târziu, dar nu îl anulează. Lunile aprilie, mai și iunie sunt foarte imprevizibile din cauza ploilor, care, dacă sunt abundente, pot provoca inundații catastrofale pentru agricultură. Deși, din nefericire, aceste inundații se produc anual, măsurile de regularizare a cursurilor pârâurilor și a râurilor sunt aproape nule.

Un alt risc major care poate compromite recoltele sunt ploile abundente însoțite de grindină. Dimensiunea unui nor de grindină nu depășește 3 – 4 km, dar efectele produse de aceasta pot fi catastrofale, astfel în câteva minute pot distruge o muncă de un an de zile. O parte dintre marii producători de vin din zona județului Prahova și-au luat măsuri de prevedere prin achiziționarea de rachete care dispersează norii de grindină. Fenomene meteo care, de asemenea, afectează recoltele agricole sunt furtunile. Din cauza modificărilor climatice, unele îmbracă aspect de vijelii sau chiar de tornade, efectele fiind devastatoare. Un risc major în compromiterea recoltelor este seceta. Acum câțiva ani, Guvernul României a venit în sprijinul agricultorilor printr-o ordonanță care îi despăgubea pe aceștia dacă, cumulativ, aveau încheiată Asigurare Agricolă și dacă se decreta calamitate națională de secetă. Riscul de secetă nu este un risc acoperit de societățile de asigurare, dar este mai mare rușinea ca în România, cu un relief atât de proporționat, într-o țară brăzdată de nenumărate cursuri de apă, suprafața irigată să fie infimă. Țin minte, în anii ’80, vizita unui fermier american la cea mai productivă fermă de porumb din Balta Brăilei. Deși recolta era o mândrie pentru români, americanului i s-a părut mică și a avut următoarea remarcă: “Voi nu vă rugați la Dumnezeu, dar aveți nevoie de el, noi ne rugăm la Dumnezeu, dar nu avem nevoie de el în agricultură”.

Etapele încheierii unei asigurări agricole sunt următoarele:
– identificarea suprafeței agricole, care nu trebuie să fie mai mică de 10 ari;
– confruntarea sufrafeței cu actele de proprietate;
– stabilirea sumei asigurate în funcție de cheltuielile făcute de asigurat pentru înființarea respectivei culturi (arat, semințe, tratamente) sau a obiectului asigurării, fie constituit de recoltă, ca rezultat al vegetației complete.

Suma asigurată se stabilește pe ”ha” de cultură agricolă, potrivit cererii asiguratului, fără a putea depăși suma rezultată din înmulțirea producției medii la “ha” obținută la cultura respectivă, în ultimii trei ani, cu producții normale obținute de către cultivatorii din zona respectivă, cu suma asigurată maximă pe kg de produse la cultura respectivă și numărul de hectare de cultură.

Suma asigurată este fundamentată științific pe baze statistice (privind producția, prețurile de evaluare, evoluția și intensitatea pagubelor) de către fiecare societate de asigurare care are în portofoliu său asigurarea culturilor agricole.

România poate fi împărțită în 4 – 6 categorii sau zone după frecvența calamităților. Prima de de asigurare se stabilește în funcție de încadrarea culturilor într-o categorie sau alta, în funcție de sensibilitatea la calamități și ținând seama de zona în care este situată cultura, identificându-se cota tarifară respectivă care se aplică la suma asigurată calculată. Asigurarea intră în vigoare după efectuarea inspecției de risc care, în cazul plantelor, se efectuează cu rama metrică.

Asigurarea Agricolă nu este o barieră împotriva calamităților naturale, dar poate fi un real ajutor financiar în cazul producerii acestor calamități. Un inginer mai hâtru din Bacău, având asigurare agricolă și fiind despăgubit după o calamitate naturală, a constatat că este mai rentabil și fără bătăi de cap să încasezi despăgubirile din asigurare decât să recoltezi și să vinzi singur producția.

În speranța unui an îmbelșugat, vă doresc recolte bogate!

Paul COJOCARU
Broker de asigurare
www.conectasigexpert.ro