Ordinul Arhitecților din România a publicat ieri concluziile juriului, pe baza celor 21 de idei înscrise în concursul re:START Bacău. Specialiștii au identificat mai multe direcții comune, și anume că centrul orașului nu trebuie încărcat cu noi construcții, spațiul verde existent trebuie protejat și extins, istoria urbană trebuie readusă în atenția publicului, iar mobilitatea trebuie reorganizată astfel încât pietonii și transportul publicsă aibă prioritate, dar fără ca accesul auto să fie eliminat complet.
Arhitecții consideră că terenurile libere din zona Parcului Catedralei reprezintă una dintre cele mai importante resurse ale orașului și că valorificarea lor prin spații plantate este esențială pentru confortul urban. Proiectele apreciate mențin zona deschisă și o tratează ca pe un parc extins, nu ca pe un loc potrivit pentru ridicarea unor noi clădiri.
Un alt aspect subliniat este recuperarea istoriei orașului. Propunerile scot în evidență traseele și reperele dispărute, pun în valoare monumentele existente și includ constant clădirea fostului Teatru „Licurici” (de Animație), considerată o piesă importantă pentru memoria colectivă. Arhitecții recomandă găsirea unei soluții pentru salvarea acesteia.
Toate proiectele care au fost premiate acordă un rol mai mare pietonilor și bicicliștilor, prin crearea unor legături fluide între spațiile publice. Traficul auto rămâne permis, dar este reconfigurat astfel încât să nu fragmenteze zona centrală și să permită formarea unor spații pietonale continue.
Arhitecții spun că ideile rezultate din concurs să fie baza unei dezbateri publice și, ulterior, a unei documentații de urbanism dedicate centrului orașului. În această etapă ar trebui implicate administrația, specialiștii și comunitatea locală. Printre temele care necesită aprofundare se numără accesibilitatea spațiilor, integrarea transportului public, rolul apei în amenajări și legătura dintre centrul orașului și râul Bistrița.
„La această discuție ar trebui să participe administrația și profesioniștii orașului (arhitecți, urbaniști, peisagiști, sociologi, specialiști în trafic, economiști etc), societatea civilă, actorii din zonă (locuitori, instituții publice, cultele religioase, mediul de afaceri)”, menționează arhitecții pe pagina OAR Concursuri.
De unde atâta importanță pentru memoria colectivă și interes față de dărăpănătura construită prin anii ”20, de evreii comersanți , iar după anul 1948 fiind confiscată / naționalizată a primit mai multe utilități , inclusiv ca sediu al Teatrului de Păpuși.
Imobilul a fost revendicat după anul 2001 și a intrat în proprietatea Fundatiei ”Caritatea” București, înființată de Federația Comunităților Evreiești din România.
Imobilul a fost restituit fără cale de acces / servitute. Între timp terenul a fost cumpărat de către o firmă de constructii. De ce primaria nu supraimpozitează hardughia?
O dezbatere inutila si lipsita de sens este transport in comun versus transport individual sau cu auto proprii . Daca primul este subventionat , greoi , ineficient si nu acopera toate necesitatile , cel de al doilea genereaza cea mai mare suma din bugetul national: taxele si accizele reprezinta doua treimi din costul carburantilor , fara ele nu ar fi posibila subventia transportului in comun ! Nu exista din ce stiu eu vreun studiu serios de trafic cu privire cu privire la necesitatile de transport locale . Putem rezonabil sa presupunem ca o buna parte din aglomeratia de peste zi este generata de autoturisme ce nu apartin rezidentilor bacauani , daca avem in vedere ca o data cu lasarea noptii , drumurile se golesc si exista locuri de parcare libere chiar in centrul orasului ! Sunt cetateni care vin ziua in oras cu diferite probleme , aglomereaza pana la saturatie traficul si ocupa toate locurile de parcare . Cred ca asa ar trebui abordata problema traficului , iar nu cu idei gen „mobilitate urbana” , pasarele , piste de biciclete sau piste de transport in comun . Ce sa faca un cetatean de la Parava , care are treaba la pasapoarte , caziere si la hipermarket, cu bicicleta ? Sau cine stie .., poate sa alerge ca la Maraton ?!
Vorbeam ieri cu un arhitect din Bucuresti, care era in vizita de lucru (deh!) prin Moldova. L-am intrebat ce parere are despre blocurile de patru etaje care au fost construite pe Mioritei, in contextul in care solul suporta constructii mai inalte. Mi-a raspuns ca da, din punct de vedere seismic, Institutul de Proiectare Judetean Bacau (ala demolat si dus la faliment de clanul sechelariu) putea propune in toata zona nord niste blocuri inalte. Solul era OK. De ce nu a facut-o ? Pentru ca zona are, practic, o singura sosea de afluire-defluire. Stefan cel Mare. Iar pe timpul comunistilor nu existau spagi in imobiliare, cum nu existau nici consilieri locali corupti, pentru ca daca primeau vreun cadou, ii lua mama mamei dracilor. De aceea, s-a construit mai aerisit, blocuri mai mici.
Solutii ? Nu sunt, mi-a raspuns omul. Bacaul este un oras care daca ar fi demolat complet, s-ar gasi niste tampiti care sa planteze blocuri de zece etaje, cu spatii verzi pe acoperis, construite in mijlocul soselei.
Cu toate proiectele propuse aș dori ca Primăria Bacău să răspundă la următoarea întrebare : de ce se autorizează blocuri de 7-10 etaje pe stați foarte înguste cu spații verzi pe acoperiș ? Câți locatari petrec vara pe aceste spații verzi în oraș pentru ca eu nu am văzut nici unul !