Cea mai puternica organizatie profesionala a agricultorilor face planuri din Bacau (2)

– interviu cu presedintele interimar al LAPAR, bacauanul Larentiu Baciu

Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania – LAPAR a facut, saptamina trecuta, o schimbare de macaz surprinzatoare, la prima vedere, dar previzibila pentru cei care cunosc mai multe despre activitatea acestei asociatii patronale. Presedintele LAPAR, Nicolae Sitaru, si-a prezentat demisia, la presiunile Consiliului Director, dupa ce s-a opus unui program de actiuni de protest la adresa Guvernului si a Ministerului Agriculturii, care urmau sa fie declansate pe motivul neacordarii subventiei din PNDC – Platile Nationale Directe Complementare. Conducerea interimara a LAPAR a fost preluata, pentru doua luni, de bacauanul Laurentiu Baciu.

– Este interesant, domnule presedinte interimar, ca vreti apropierea tuturor organizatiilor profesionale ale agricultorilor, asa cum v-ati exprimat recent.

– Actiunile de apropiere au fost incepute de predecesorul meu, iar eu le voi continua. Am luat legatura cu o parte dintre presedintii altor organizatii profesionale. Vrem sa contactam circa 25 de alte organizatii profesionale din alte domenii, din industria alimentara, din serviciile conexe agriculturii. Am trimis o scrisoare de intentii. Astfel, pe 19 sau 20 ianurie vrem sa ne intilnim la Bran. Pina atunci, vom avea contacte intre noi. Avem si un proiect de statut pe care l-am primit, dar care va suporta modificari in functie de cum se propun. Vrem ca pe la sfirsitul lunii ianuarie sa punem bazele unei mari confederatii in Romania, din agricultura si industria alimentara.

– Au mai fost incercari de a stringe rindurile, dar fara rezultat. Ce credeti ca nu a mers?

– De fiecare data si-a bagat coada cine nu trebuie. Ca peste tot. Cind treci totul prin sita unor interese destul de limitate se ajunge la astfel de rezultate. Au fost incercari, dar pina la urma ne-am trezit ca ce a iesit semana cu un partid. Era doar o masca a unei organizatii a afgricultorilor. Era, de fapt, un partid. Sau o masinarie de voturi.

– Care este locul LAPAR intre celelalte organizatii profesionale?

– Este cea mai bine organizata structura profesionala din agricultura, cu foarte multi membri, cu reprezentare nationala, care va creste in continuare. Alte organizatii sint mai mici, dar nu lipsite de importanta.

– Deci, este o organizatie vizibila…

– … si puternica. Noi am putea si singuri sa ne afiliem unor organizatii internationale, dar parca este mai bine sa trecem prin toate etapele de coagulare a tuturor fortelor nationale.

– Sint voci, mai ales din sfera politicului si, intotdeauna, din sfera Puterii, care va acuza de un anumit „sindicalism”. Chiar exista o tenta sindicalista in ceea ce faceti?

– Sindicatele se ocupa de cu totul altceva. Sa nu uite nimeni ca LAPAR a fost cea care a venit cu ideea si a sustinut taxarea inversa a cerealelor, prin care s-au adunat bani frumosi la bugetul de stat si s-a eliminat intr-o buna proportie evaziunea fiscala din agricultura. A fost initiativa producatorilor agricoli. E o dovada ca ne intereaza si economia nationala, nu doar buzunarele proprii. Am venit si cu alte idei, pe la minister deocamdata, dar vom merge si la la alte institutii. Chiar daca ni se baga in fata ca asa a stabilit Comisia Europeana, sint multe lucruri prin care se fac bani la noi, dar care se gestioneaza prost. De exemplu, noi subventionam zonele devaforizate in care se cresc animale. Dar, paradoxal, tocmai acele zone sint cele mai prielnice pentru cresterea animalelor, zonele de munte si de deal. Dam baini acolo pentru un fel de protectie sociala, pentru ca a subventiona cresterea unei vaci, doua sau trei, inseamna subventie pentru autoconsum, nu pentru piata. De acolo, statul nu va obtine nimic. Inca se dau milioane de euro pentru pasuni pe care nu se face nicio lucrare de intretinere. Si se incaseaza bani de doua ori mai multi decit la cultura vegetala. Dam bani pe niste focare de infectie aflate linga alte terenuri agricole. In Romania, din suprafata arabila numai vreo sase milioane de hectare sint declarate. Restuil, pina la peste noua milioane de hectare, pentru care se primesc subventii, reprezinta pasuni si pirloage.

– Cum vedeti anul 2012 din punct de vedere agricol?

– Daca luam in calcul semnele pe care le avem pina acum, situatia va fi foarte proasta in agricultura romaneasca. Avem un deficit cam de 500 de litri de apa pe metrul patrat. Temperaturile acum sint scazute si inca nu ne putem da seama ce va iesi in primavara. Vegetatia a intrat la iernat. Dar, peste trei luni vor fi 20 de grade Celsius afara, iar daca nu ninge si nu ploua, de la culturile semanate in toamna, cite au mai scapat in vegetatie, nu ne vom astepta la mari rezultate. Preturile deja au incepuit sa creasca vertiginos, se apropie de cele de anul trecut si ma intreb unde va fi supraproductia de care se vorbea. La 3.000 kg de griu la hectar, la 4.500 la porumb, nu poti vorbi de supraproductie, ci de o agricultura primitiva. La 7 – 8 tone la griu, la 10 – 12 tone la porumb, am fi la productii normale.