Chilipiruri in Bazarul “Milcov”

Ma indrept spre Bazarul de pe strada Milcov. Locul are o oarecare istorie in oras, fiind cunoscut de aproape toti bacauanii. Se intimpla de multe ori cind mergi pe strada sa auzi de la diversi trecatori “ma duc in bazar”, “daca nu gasesti incearca si in bazar” sau “mergi la rusi ca gasesti sigur”. Aici se gasesc produse pentru bacauanii din toate categoriile sociale.

“La rusi”, “in tirgul moldovenilor” sau “in bazar”. Indiferent de nume, fiecare dintre noi a cumparat la un moment dat ceva de acolo. Zeci de locuitori, de toate virstele trec grabiti pe linga mine si isi fac loc printre masinile parcate mai peste tot. Ajung la intrare si imi amintesc de vremea cind veneam aici, cu tatal meu, acum vreo 15 ani. Locul a reusit sa se conserve in timp. Acelasi peisaj saracacios ca priveliste care completeaza imprejurimile, un gard ce imprejmuieste betoanele, inconjurat de blocuri coscovite. Cum intri in tirg incepe zarva. O mare de oameni. Clienti, vinzatori, gura-casa, amestecati printre sirurile de tarabe ponosite. Mesele sint pline cu de toate. Vinzatori zelosi te intreaba ce vrei inainte de a arunca macar o privire. Aici poti gasi de la lenjerie la mina a doua, pina la drujbe si tevi de pexal. Ramin surprins sa vad citiva oameni ale caror fete le-am vazut si acum 15 ani cind eram numai un pusti. La intrarea in tirg, pe primele tarabe marfa este noua si frumos aranjata, piese, instalatii, tot felul de unelte pentru constructii, accesorii auto, covoare, incaltaminte, lanturi pentru biciclete, undite si altele. La toti vinzatorii de aici poti gasi in mare aceeasi marfa cu acelasi pret si iti poti da usor seama ca precupetii au cazut la un acord pentru eliminarea concurentei reciproce. In aceasta zona a tirgului vinzatorii lasa mai greu din pret pentru ca marfa este noua, dar, daca ai un oarecare talent de negociator, poti obtine oricind un chilipir.

“Gunoiul” unora, comoara altora

Cu cit avansezi printre tarabe intri in lumea maruntisurilor. A produselor second-hand sau mai bine zis a “gunoaielor” reesapate. A obiectelor de mult uitate de unii dintre noi, dar inca de folos celor mai in virsta. Daca nu reusesti sa scoti un pret bun la tarabele oarecum frumos amenajate, poti merge in continuare in partea din spate a tirgului si aici sigur vei reusi. De exemplu, un set de unelte pentru gradinarit costa cu o treime mai putin decit cele noi. Aici vinzatorii isi aseaza marfa direct pe beton, pe paturi sau nailoane. Vad produse care nu par sa aiba nici un folos, dar multi oameni par interesati. Lucrurile de aici sint vechi si ai slabe sanse sa le gasesti in alte parti, multe din ele nu se mai fabrica de ani de zile si nu se mai gasesc nici macar pe internet. Daca ai nevoie, de exemplu, de o piesa pentru un video recorder cu caseta, de care nimeni nu a auzit de mult, ai cele mai mari sanse sa o gasesti aici. Parti de telefoane foarte vechi, de masini de cusut, de casetofoane vechi, incarcatoare, fete de telefoane mobile si carti stau intinse pe zeci de metri patrati acoperite de un strat de gheata amestecat cu praf, asteptind clienti. Dupa fetele vinzatorilor se vede ca nu au asteptari mari la pret, de aceea multe produse nici nu il au stabilit. Dau peste niste piese de mobilier care sint intr-o stare buna si vad scris cu un marcar direct pe pal-ul mobilierului 50 lei. Intru imediat in pielea cumparatorului si ii spun precupetului ca marfa este veche si cam scumpa. Imediat lasa din pret 10 lei. Strimb din nas, dau sa plec si imediat ma trage de mineca. “35 de lei e ultimul pret sefu’!”.

Afacerile “moldovenilor” s-au scufundat treptat

Sute de bacauani frecventeaza zilnic bazarul si fiecare isi gaseste in cele din urma lucrul dorit. Trebuie insa rabdare sa scormoneasca prin gramezile de vechituri. Nu primesti insa nici un fel de garantie sau bon fiscal pentru produsele cumparate. Asa ca ajuns acasa ai toate sansele sa dai gres cu chilipirurile luate din bazar. Desi Bazarul “Milcov” si-a pierdut din cautarea de odinioara, aici tot mai poposesc bacauanii cu mai putina dare de mina. Afacerile moldovenilor, pornite dupa Revolutie in parcarea de la Piata Nord a primit un cadru organizat in dreapta piciorului podului de la Serbanesti. Autoritatile au organizat apoi bazarul moldovenilor pe strada Milcov. Dupa anii ’90 afacerile rusilor sau cetatenilor moldoveni au atins apogeul, apoi, treptat, ele au ajuns sa se micsoreze. Acum, din ce era alta data a ajuns o amintire, iar numarul tirgovetilor din Republica Moldova este din ce in ce mai mic.