O echipă de oameni de ştiinţă de la University of California din San Diego, a anunţat că a reuşit să eficientizeze procesul chirurgical în cazul bolnavilor de cancer prin crearea unei hărţi luminoase a ţesutului tumoral, astfel încât acesta să poată fi extras în totalitate, informează cotidianul The Economist.
Diagnosticarea unui cancer este urmată de regulă de o intervenţie chirurgicală. Înainte de chimioterapie sau de orice alte forme de tratament oncologic, intervenţia chirurgicală pentru extirparea şi analizarea ţesutului canceros reprezintă de obicei prima opţiune pentru medici. Dacă intervenţia chirurgicală este un succes această boală necruţătoare poate fi învinsă. Chiar dacă nu reuşeşte, intervenţia chirurgicală îi oferă medicului oncolog posibilitatea de a afla exact cu ce tip de cancer se confruntă, cât este de extins şi ce ar mai trebuie făcut pentru a salva viaţa pacientului.
Însă, deşi terapiile complementare şi metodele de diagnoză a cancerului au evoluat constant de-a lungul anilor, tehnicile chirurgicale au rămas oarecum ‘primitive’. Medicul pătrunde cu bisturiul în zona afectată de cancer şi îndepărtează cât mai mult ţesut tumoral găseşte, în speranţa că-l va extrage în totalitate. Mostre din tumoarea extrasă sutn trimise în laborator pentru a se identifica cu exactitate tipul său şi pentru a se determina dacă partea exterioară este înconjurată de ţesut sănătos, fapt care constituie confirmarea că tumoarea a fost extrasă în întregime. În cazul în care nu s-a reuşit extragerea în totalitate a tumorii, chirurgul trebuie să opereze din nou pentru a îndepărta ceea ce a mai rămas din aceasta.
Prof. dr. Roger Tsien şi colegii săi de la University of California din San Diego (UCSD), încearcă să scurteze acest ciclu şi să eficientizeze intervenţiile chirurgicale prin crearea unei hărţi bioluminiscente a ţesutului tumoral, astfel încât medicii să poată extrage totul din prima intervenţie. Dr Tsien, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în 2008 pentru studiile sale cu privire la proteina verde fluorescentă, susţine că a găsit o cale prin care poate face celulele canceroase să strălucească. În acest fel chirurgii vor şti cu uşurinţă ce trebuie să îndepărtat şi ce nu în cazul tumorilor canceroase.
Ataşarea unor semnalizatori fluorescenţi de corpul celular este uşor de obţinut. Celulele au la exteriorul membranei o sarcină electrică negativă, motiv pentru care nu este nevoie decât ca moleculele fluorescente ce urmează să fie ataşate să fie încărcate pozitiv. Mai greu este însă ca aceste molecule fluorescente să se ataşeaze doar de ţesutul tumoral pe care este nevoie să-l evidenţieze.
Pentru a obţine acest lucru Dr Tsien s-a folosit de enzimele matrix metaloproteinaze (MMP – proteinază al cărei situs activ conţine un metal, de ex. zinc), enzime prin care ţesutul tumoral se extinde, consumând ţesutul sănătos din jur.
Pentru a face să strălucească aceste enzime, dr Tsien îşi ataşează semnalizatorul fluorescent, încărcat electric pozitiv, de o parte a unei proteine care funcţionează ca o agrafă de păr. Pe cealaltă parte această proteină este încărcată negativ, astfel încât sarcina sa generală să fie neutră.
Secretul constă în compoziţia chimică a ‘cotului’ acestei proteine în formă de agrafă de păr, unde se află o secvenţă de aminoacizi sensibilă la acţiunea enzimelor MMP. Atunci când o doză de substanţă conţinând aceşti semnalizatori fluorescenţi este injectată, o mare parte dispare rapid, însă o parte din proteinele în formă de ac de păr sunt atacate de enzimele MMP, partea încărcată electric negativ fiind eliberată. Astfel, ceea ce mai rămâne din proteina semnalizator este încărcată pozitiv şi se ataşează de membrana încărcată negativ a celulelor tumorale care au produs enzimele MMP, făcâdu-le să strălucească.
Deocamdată echipa de cercetători condusă de dr. Tiesen a avut rezultate pozitive în testele de laborator realizate pe cobai inoculaţi cu celule tumorale specifice cancerului mamar. Şoarecii care au fost injectaţi cu substanţa bogată în proteine semnalizatoare au avut o rată de supravieţuire după intervenţiile chirurgicale de extirpare a ţesutului tumoral de 5 ori mai mare decât ceilalţi.
Folosirea acestor semnalizatori fluorescenţi permite identificarea cu uşurinţă a ţesutului tumoral pre şi post operator şi poate indica dacă acesta a cuprins şi fibrele nervoase din zona afectată – proces ce deocamdată nu poate fi confirmat decât în urma biopsiilor.
Aceşti semnalizatori fluorescenţi mai pot fi modificaţi pentru a identifica şi trombina, o enzimă care acţionează pe fibrinogenul din sânge. Rezultatul este ‘luminarea’ acelor artere care prezintă pericolul de a se bloca şi de a provoca un infarct.AGERPRES
tare inventia