Ciinele de paza al democratiei

In Babilon si Egipt se intocmeau, inca din antichitate, cronici care consemnau evenimentele. Documente similare s-a descoperit ca erau realizate, in secolul II i.Ch., in China condusa de dinastia Han – se numeau „ti bao” sau „ti pao”. Tot aici se inscriu si „afisele” evreiesti si „efemeridele” grecesti.

„Acta diurna” era „gazeta” care, emisa de guvernanti, aducea vesti romanilor, in timpul Republicii. Se spune ca primul care a exploatat din plin avantajele emiterii „Acta diurna” a fost insusi Cezar. Anticul „buletin informativ” era supus cenzurii de catre „putere”, care „filtra” informatiile ce urmau sa ajunga la cetatenii din Roma si din toate colturile Imperiului (existau „difuzori” care multiplicau si vindeau dincolo de portile cetatii „Acta diurna”). Toate astea le-am regasit intr-un studiu patronat de Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative (Introducere in istoria presei; Relatia presa – literatura în cultura româneasca, de conf. univ. dr. Arié Grunberg-Matache si asist. univ. drd. Valeriu Frunzaru).

Aceasta ( foarte scurta) trecere prin istoria presei ne conduce catre o concluzie fezabila: presa nu a fost libera nicicind. Ea fost creata de cei puternici pentru a transmite maselor informatii cu ajutorul carora sa le poata stapini, manipula. De aceea, devoratorii de mass media au simpatii si antipatii in privinta ziarelor (televiziunior, posturilor de radio): un ziar bun este acela in care citesti ceea ce vrei sa citesti.

Important nu este ca mass media are stapini. Important este de stiut cit de permeabili sint acei stapini la onestitate.