Cine este vinovat de inundatiile de la Saucesti?

Inundatiile din comuna Saucesti, ca de altfel toate din Moldova, au ridicat mai multe intrebari. Principala este „cine se face vinovat de producerea lor?”. Imediat dupa sinistru, s-a vehiculat ideea ca potopul vine de la ucrainieni, care nu au anuntat in timp util autoritatile romane de faptul ca se confrunta cu inundatii si au revarsat barajele spre noi. Sau se cauta vinovati pe plan local.

Viorel Savin, fostul primar de Saucesti, iese la rampa si acuza ca digul din sat nu s-a facut suficient de inalt si are o structura necorespunzatoare. In replica, Directia Apelor Bacau, cei care au primit fondurile si s-au ocupat de lucrare, spun ca totul s-a facut respectind legea. In 2005, Saucestiul a fost inundat. Guvernul a alocat atunci bani sa se protejeze malurile Siretului si implicit satul. „Pe 14 decembrie 2006, cind s-a facut receptia la dig, au venit reprezentanti de la Ministerul Mediului, de la Directia Apelor Bacau, dar eu am refuzat sa semnez si am fost facut ignorant. Le-am spus ca nu se poate ca digul sa fie la nivelul soselei de inalt. Am contestat inaltimea digului si modul in care a fost facut. Nu sint specialist, dar nu mi se pare normal ca din toti banii alocati sa se faca un dig din pamint nisipos. Pina la urma am semnat procesul verbal verbal fortat, pentru ca mi-au spus ca vin muncitorii de la Rombet peste mine, firma care a facut lucrarea, daca nu isi primesc salariile. La fel au facut presiuni asupra mea si cei de la Directia Apelor, ca trebuie sa semnez procesul de receptie a lucrarii. Am scris pe procesul verbal si se poate verifica ca nu sint de acord cu inaltimea si structura digului. Mi-au promis ca se va rezolva in primavara, dar nu au mai facut nimic. A fost o bataie de joc cu banii cheltuiti”, a declarat fostul primar din Saucesti. Pentru ca nu a fost multumit de lucrare, Savin mai spune ca a trimis reclamatii la Prefectura, la Ministerul Mediului si ministrul Sulfina Barbu si pina la primul ministru. „Nu am fost bagat in seama”, a precizat Viorel Savin.

Liniste la Prefectura si la Rombet

La Prefectura Bacau nu s-a primit pina acum, adica de la inundatiile de saptamina trecuta, vreo reclamatie. „De cind sint eu prefect nu am primit reclamatie”, a spus prefectul Claudiu Serban. Am incercat sa contactam si conducerea Rombet, dar directorul Iulian Cristea nu a raspuns la telefonul mobil, dar am aflat ulterior ca este in concediu. Pe telefonul fix al societatii a raspuns o doamna care s-a prezentat Adina Beta si a sustinut ca ii va anunta pe sefi. A cerut chiar un telefon de contact, dar, pina la inchiderea editiei, nu am primit un punct de vedere al firmei. Motivul, toata conducerea este in concedii.

Savin politizeaza

In replica, Tudorita Lungu, fost director la Directia Apelor „Siret” in acea perioada spune ca s-a saturat de reclamatiile nefondate ale fostului primar, care au dus la numeroase controale, din care Directia a iesit bine, si ca daca va continua cu acuzele nefondate, il va actiona in judecata. „Fostul primar a spus ca din cauza digului a pierdut alegerile din comuna. Inteleg ca este suparat ca a pierdut alegerile, dar acuzatiile lui sint nefondate, pentru ca nimeni nu a facut asupra lui nici o presiune. Au fost controale peste controale, comisii din specialisti de la minister, Prefectura, Consiliul Judetean si mereu s-a constat ca lucrarile s-au facut asa cum trebuia, in conformitate cu legea”, a declarat Lungu.

S-a renuntat la taierea de cot la Schineni

Fostul director de la Ape a explicat si modul in care s-au facut lucrarile pentru apararea malului Siretului, din banii veniti prin hotariri de guvern. In prima hotarire, in 2005 s-au alocat 1.421.764,42 lei pentru „Taiere de cot riu Siret la Cotul Gros si Schineni”. „Lucrarea trebuia sa contina trei taieri de cot in dreptul localitatilor Cotu Gros, pentru apararea comunei Filipesti si la Schineni, pentru Saucesti. Suma nu ajungea pentru toate taierile si atunci s-a facut o singura lucrare, la Cotu Gros, renuntindu-se la Schineni. De aceea insista Savin ca nu s-a facut la Schineni”, mai spune Tudorita Lungu. In anul urmator, in 2006, a venit alta hotarire de Guvern, pentru continuarea lucrarilor de taiere cot, dar si intarire mal drept Siret. De fiecare data, pentru ca sumele nu erau suficiente, se stabileau prioritatile cu primarii. La Saucesti, urgenta prima era cotul de la Schineni, pentru ca apa sa nu mai bata in mal si apoi in digul de protectie. „Primarul de atunci, Viorel Savin, trebuia sa ii convinga pe oamenii care aveau terenuri in zona sa ne cedeze amplasmanetele pentru lucrarea de taiere cot. Cu toata insistenta noastra nu a facut acest lucru, asa ca am fost nevoiti sa renuntam la urgenta majora si sa ne apucam de a doua, digul”, mai explica Lungu.

Fostul primar a vrut un dig mai inalt cu 70 centimetri

Digul de la Saucesti s-a construit pe o distanta de 2.020 metri. „Constructia unei lucrari hidrotehnice, inclusiv dig, se face dupa un stas stabilit de legea romana. Totul s-a facut repectindu-se proiect, deviz, decontari. Nu putem construi diguri cu un grad de siguranta suta la suta, pentru ca ar trebui sa facem cazemate. Totul se calculeaza in baza unor indicatori, de catre specialisti, care stabilesc exact cit de inalt trebuie sa fie un dig intr-o anumita zona”, a precizat Lungu. Viorel Savin sutine ca a cerut un dig inalt intre 60 si 70 cm peste cel existent.

Debitul istoric al Siretului a depasit gradul de siguranta al digului

Si actualul director de la Ape, Emil Vamanu, fost director tehnic atunci si presedintele comisie de receptie a digului Saucesti sustine ca totul s-a facut legal. „Gradul de siguranta stabilit de specialisti pentru Saucesti a fost de 4%, dar digul s-a facut la un grad de siguranta de 5%, adica pentru un debit al Siretului de 1.800 metri cubi. Acum a fost un debit istoric, de 2.672 metri cubi pe secunda. Digul se face dupa legislatie, anumite criterii si nu dupa cum vrea un primar”, a declarat Emil Vamanu. Specialistii in ape spun insa ca legea noastra face calculele la lucrarile hidrologice in functie de bugete, pe criterii de economie si nu pe cele din teren, de nevoile si forta apelor. Dar pentru aeasta ar trebui modificata legea.

La digul din Saucesti s-a facut economie de bani

Intregul dig de protectie al comunei Saucesti a costat 840.156 de lei. Prin doua acte normative, s-au alocat pentru aceasta lucrare, o data 390.000 de lei, iar a doua oara 500.000 de lei. Un calcul simplu arata ca din lucrare s-a faut o economie de 49.844 de lei. Adica jumatate de miliard de lei vechi. „Diferenta de bani ramasa dupa executarea lucrarii a fost returnata la bugetul statului”, a precizat Emil Vamanu. Dupa inundatii, Directia Apelor „Siretu” Bacau a inaintat la Bucuresti o solicitare de sprijin financiar pentru refacerea digului si mai ales suprainaltarea lui.

86% din pagubele din judet sint la Saucesti

Comuna Saucesti a avut o pondere de 86% din pagubele pagube din totalul celor înregistrate în judet. Aici au fost identificate 764 locuinte inundate, dintre care 327 distruse si 74 în pericol de prabusire, restul fiind usor afectate. Tot aici au fost inundate 2.706 hectare de teren, din care care 2.014 ha teren arabil si restul pasuni. In timpul inudatiilor au fost evacuate din satele comunei 2.150 persoane.