~3 min lectură 0 comentarii

Cine face brandul turistic al României?

Redacția Ziarul de Bacău

Editorial.done1

Petru DONE

În vânzoleala care s-a creat, de câțiva ani, în jurul brandului turistic al României au intrat, acum, și celebritățile sportului. Gabriela Szabo, Ivan Patzaichin, Ilie Năstase și Elisabeta Lipă, alături de alte personalități ale artei și culturii românești, au primit diplome și pașapoarte din partea ministrului delegat pentru Turism, Maria Grapini. Un gest firesc, la urma-urmei, pentru că sportivii de mare performanță au făcut din orașele României, din sălile de sport, din arenele sau stadioanele în care s-au antrenat sau au concurat adevărate obiective turistice, înscrise deseori în traseele turiștilor de la noi sau din străinătate.

Mi-am petrecut copilăria și adolescența lângă sala de gimnastică din care a strălucit pe firmamentul gimnasticii mondiale Nadia Comăneci. Sala îi poartă, acum, numele și este vizitată deseori de grupuri de tineri mai ales, dornici să vadă locul din care s-a ridicat această stea. Prin anii ’70, după celebra notă 10.00 de la Montreal, acolo a ajuns chiar regele Baudouin al Belgiei, cu regina sa. Nadia era la sală, se antrena, când a fost vizitată de cuplul regal. Pentru Onești, deci și pentru România, a fost un mare eveniment, care a adunat lume peste lume, de la primar până la ultimul țânc al orașului.

De atunci, vizitele s-au ținut lanț. Nadia a devenit ea însăși un brand, care din sport a evadat și în turism. La fel putem, pe drept, vorbi de celelalte glorii ale sportului românesc, despre care străinii știu mai multe lucruri decât despre unde este România și care îi este capitala (pe care unii o și confundă, deseori, cu Budapesta). Cine ajunge, de exemplu, în Turcia, va fi întrebat în multe locuri, la hotel, în restaurante mai ales, în magazine și poate chiar pe stradă, de unde vine, din ce țară. Dacă spune „România”, turcii adaugă, imediat, „Aaaa, Hagi, Popescu!”. N-am auzit unul să spună ceva despre Dracula sau Ceaușescu.

Atunci, care este simbolul potrivit să întruchipeze brandul turistic al României? O frunză de palmier, cum a încercat, pe mulți bani publici, blonda cu parfum de Cotroceni? Sau un simbol despre care a auzit atâta lume? E drept, un brand se făurește, iar pentru aceasta este scos mereu la vedere, este pus în imagini stilizate, miniaturizate, transformat în obiecte de suvenir, cât mai îndemânoase și mai acroșante, plăcute la vedere, precum bijuteriile. Nu doar o țară trebuie să aibă un brand. Îl poate arbora și o zonă sau o localitate. Deunăzi, m-am aflat numai câteva ore din nou în Onești. Am bătut cu piciorul câteva locuri care îmi sunt mereu dragi. Dar am ochit și câteva dintre vitrinele magazinelor de acum și am dat și peste cele care etalau „souveniruri”. Am căutat să văd ceva legat de numele Nadiei sau de legenda Stejarului din Borzești. Nimic! Numai kitsch-uri, care mai de care mai kitsch, unele despre Dracula și Castelul Bran. Un lucru tot am găsit, însă, în Onești: un steguleț al României și, astfel, mi-am întregit colecția de stegulețe din atâtea țări ale lumii prin care am ajuns. Mi-ar fi plăcut și un magnet de frigider cu chipul Nadiei sau cu imaginea Bisericii din Borzești, dacă alte idei de „souveniruri” n-au putut fi scoase pe tarabă. Dar, de unde?

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.