Cine mai crede in institutiile din Romania?

Cu un Presedinte bascalios, un Premier considerat drept campion al incompetentei, cu niste ministri ce se inghesuie sa faca declaratii publice dintre cele mai confuze si cu un electorat ce se vinde pe o galeata si o punga de orez, Romania iese din orice tipar al democratiei europene. Partenerii nostri din Uniune ne privesc stupefiati si nu inteleg mecanismele acestui Stat. In consecinta, cetateanul roman si-a pierdut orice urma de incredere in institutiile centrale si locale. Vede ca normele – de la cele rutiere, pina la cazurile penale – sunt ocolite de smecheri, dovedind slabiciunea Justitiei, Parchetului, Politiei si a altor structuri de ordine si siguranta nationala. Cel putin, asta este impresia generala… Cind un ministru spune ca subalternii sai iau spaga, cind Presedintele acuza judecatorii de rea-intentie si declara ca sentintele Curtii Constitutionale sunt politice si impotriva intereselor nationale, cu greu mai gaseste omul simplu motive sa creada in institutiile Statului.
Si cu toate acestea, realitatea are fete multiple. Ceea ce noua, romanilor, ni se pare necredibil, altora, in strainatate, le da motive de satisfactie si admiratie. Cine are obiceiul ca, in mod constant, sa „scaneze” presa occidentala (si nu se multumeste doar cu „desertul” manipulat de diverse televiziuni in rubrici prefabricate), descopera evaluari surprinzatoare ale strainilor privind institutiile noastre. De exemplu, zilele trecute (pe 5 august), Departamentul de Stat al SUA a publicat Raportul anual privind actiunile antiteroriste intreprinse in 2009. In capitolul 2 (http://www.state.gov/s/ct/rls/crt/2009/140885.htm), privind Europa si Eurasia, Romania este data drept exemplu pentru implicarea sa institutionala si strategica in acest razboi global. Americanii si partenerii NATO considera ca institutiile centrale menite sa materializeze strategiile anti-tero – CSAT, Ministerul Apararii, S.R.I. si celelalte structuri informative si de forta – au actionat la cele mai inalte standarde. In Raport, dupa ce se arata ca „CSAT a definit lupta impotriva terorismului drept prioritate de virf, asigurind tot sprijinul politic si material necesar Sistemului National de Prevenire si Combatere a Terorismului (SNPCT)”, se subliniaza faptul ca SRI – ca autoritate nationala de coordonare a celorlalte structuri implicate – a pus in aplicare un mecanism eficient pentru prevenirea utilizarii institutiilor financiare, „inclusiv a sistemului bancar national”, in finantarea activitatilor teroriste.
De aprecieri pozitive are parte si Ministerul Apararii. Aflam de la Departamentul de Stat al SUA ca, in Irak, „Romania a fost al treilea mare contributor cu trupe” si ca in Afganistan avem 1050 de militari ca parte a coalitiei NATO. In plus, americanii isi arata satisfactia pentru disponibilitatea Romaniei de a pune la dispozitia aliatilor spatiul aerian si infrastructura terestra si navala de care dispunem.
Romanii pot primi cu scepticism aceste aprecieri laudative, nefiind informati cu privire la asemenea activitati cel putin discrete, daca nu secrete. Chiar si atunci cind sunt criticate (poate pe nedrept), institutiile de forta ale Romaniei nu pot reactiona public. Legile lor de functionare le interzic implicarea in polemici publice sterile. Este bine ca – din cind in cind – aflam de la guvernele occidentale ca exista profesionisti adevarati in institutiile de siguranta nationala din Romania si ca ei se dovedesc extrem de eficieti si utili in razboiul global impotriva terorismului.