La citeva luni dupa ce a fost dezvelita la Odorheiul Secuiesc statuia unui criminal de razboi, lucrurile se repeta: din Spania vor fi aduse in România pentru a fi reinhumate ramasitele pamintesti ale unui fascist maghiar, József Nyírő, acuzat inclusiv de asasinate impotriva românilor.
In vreme ce noi sintem fortati sa primenim dictionarele pentru ca unele cuvinte si definitii li se par unora ca fiind jignitoare si chiar antisemite, exista, dupa cum se vede, o situatie diferita cind e vorba de criminali de razboi care n-au ucis evrei, ci români. Acestora li se permite sa fie readusi in atentia publica prin statui si monumente funerare, fara ca organizatiile internationale care se preocupa de aceasta problema sa reactioneze.
In schimb, statuilor lui Ion Antonescu, fost sef al statului si, ramas in continuare condamnat ca si criminal de razboi ca si Albert Wass, nu li se permite sa fie expuse in spatii publice.
Este o situatie ciudata, care poate da nastere la reactii ciudate. Pentru ca se creeaza impresia ca acelasi lucru este judecat cu doua masuri diferite.
Iar istoria ne furnizeaza suficiente exemple pentru ceea ce se poate intimpla in astfel de cazuri.
perfect – foarte bun pus punctul pe i
nu le putem spune bozgori, ca vezi tu, vine UE si ne amendeaza, da’ statui le fac…ah, daca eram porumbel…