Pentru mine e clar ca Georgia a pornit ofensiva in Osetia bazindu-se pe ceva. Probabil pe niste promisiuni ale SUA. Pentru ca Georgia a fost mult inaintea Romaniei la pupat Licuriciu’. Georgia a zis de fiecare data ca SUA, a sprijinit din prima invazia in Irak, a fost cu trupe acolo si, in plus, armata sa a beneficiat de pregatire serioasa din partea instructorilor militari americani.
Unii observatori notau chiar ca, in acest fel, trupele georgiene le vor putea tine piept cu destula usurinta celor rusesti, asta daca nu cumva, chiar le vor coplesi. Analisti si specialisti sustineau ca trupele georgiene chiar au ceva avantaje: nu sint echipate prost, iar tancurile lor T72 pot tine piept de la egal la egal tancurilor T90 rusesti. Ca soldatii georgieni au fost antrenati si echipati de americani si s-au pregatit pentru admiterea in NATO.
Probabil prostii de astea i-au fost bagate in cap si prespedintelui Saakasvili, iar el le-a crezut. Ca urmare, trupele rusesti au ajuns la 20 de kilometri de capitala Georgiei ale catei trupe erau dispersate pe trei fronturi: Osetia, Abhazia si Irak.
Dar ce dotare avea armata georgiana? 82 de tancuri T72, considerate “egale” cu T90. Si 110 T55, numai bune de distractie pentru tanchistii rusi. Si astea-s toate tancurile georgiene. Ca alea 200 de BMP (un fel de MLI – masina de lupta a infanteriei) nu se pun.
Iar aviatia: doar 17 Suhoi 25 plus sase L39, dar astea-s de scoala si nu se pun. Cu o astfel de armata urma Georgia sa se bata cu Rusia.
Din pacate, conflictul a dat posibilitatea Rusiei sa arunce un semnal. Si anume ca nimeni nu se va baga peste ei. Nici americanii, care nu mai au cu ce, nici europenii, care, poate au cu ce, dar ar putea ramine, de exemplu, cu ceaiul neincalzit fara gazele rusesti.
Iar pentru noi, românii, semnalul este si mai clar: oricit am fi pupat licuriciu’ al’ mare, tot ciuciu vom vedea.
Lasă un răspuns