Clasa inversată sau flipped classroom poate fi o soluție la provocările actuale ale învățământului tradițional și a fost prezentată ca model de bună practică în cadrul conferinței naționale NextEd Teach – Learn | Create | Display, de Larisa Dediu, profesor de Matematică la Școala Gimnazială „Alexandru Ioan Cuza” din Bacău, scrie edupedu.ro.
„Tehnologia a asaltat viața elevilor. Totul este interactiv, vine foarte repede la ei. Iar eu mă duc la clasă și predau. Nu este la fel de interesant pentru ei. Plus că îi pun să muncească la matematică, să gândească mai mult”, a spus Larisa Dediu, explicând de ce modelul clasic de predare devine din ce în ce mai greu de susținut în fața unei generații obișnuite cu stimuli rapizi și acces instant la informație.
„Ce mă fac eu cu memoria de lungă dura, durată? Ați observat același lucru? Se uită foarte, foarte repede. V-ați întrebat de ce? Pentru că noi, în perioada noastră, în copilăria noastră nu eram asaltați de informațiile acestea – eu le spun reziduale. Tot ce scroll-ează pe internet, absolut orice informație este o informație care se stochează în creierașul lor, după care vine ora de matematică și le dau teoreme, și definiții, și lucruri care sunt mai puțin interesante. Ce face creierașul copilului? Când nu mai are spațiu, elimină ce e mai puțin plăcut”, le-a spus profesoara celor peste 200 de cadre didactice prezente la eveniment.
Metoda clasei inversate constă în mutarea predării din spațiul clasei în cel personal al elevului. Astfel, elevii primesc lecția acasă, în format video, unde o pot viziona în propriul ritm, cu posibilitatea de a pune pauză, de a reveni asupra unei idei și de a reflecta în liniște. „Aceasta este diferența. În momentul în care eu predau la clasă nu mai poate reveni la secvența de la clasă unde am predat. Dar aici, copilul este singur și este sincer cu el în momentul în care este în spațiul personal”, a explicat cadrul didactic.
După ce elevii parcurg lecția acasă, ora de clasă este dedicată exclusiv clarificărilor, aplicațiilor și exercițiilor. În acest fel, timpul efectiv de învățare activă crește, iar profesorul poate lucra direct pe consolidarea noțiunilor și oferirea de feedback. „Trebuie să fixăm. Nu avem timp de pierdut. Predarea clasică ne ia foarte mult din oră. Așa câștig timp pentru partea cu adevărat importantă – exersarea și înțelegerea prin aplicații,” mai spune Larisa Dediu.
Citește articolul integral AICI.
Lasă un răspuns